⬆
Societate
Pagina 27
Cu ochii-n 3,14
Ca să ne facem o idee despre ce și cum, un vers din poemul „Felii de cunoaștere“ (1954) de Henri Michaux: „Orice virus e risipitor“. (D. S.)
Putem munci de acasă?
Aș putea scrie un manual despre ce înseamnă să muncești de acasă, asta mi-am dorit și mi-am asumat, pentru că mereu am cîștigat puțin, cu siguranță mult mai puțin decît dacă m-aș fi „înregimentat” undeva.
Avatar genealogic și conștiință aristocratică
S-a alăturat strămoșilor Mihai Dimitrie Sturdza, fiu al fiului fiului de domn (beizade) al Moldovei, pe care convenția mondenă întemeiată pe această ascendență îl numea prințul Mihai Sturdza.
Anti-Babel. Sensuri ale Cincizecimii
La șapte săptămîni după Paștele iudaic se sărbătoreau primirea Legii pe Muntele Sinai și cele dintîi roade ale pămîntului.
Dor de începuturi
În preajma bunicilor, timpul se oprește în loc, iar nevoile și dorințele se împlinesc acum și aici.
Unici și unități statistice
Ce ți se-ntîmplă ție nu e deloc singular, ești unul dintre nenumărații oameni care trec prin aceeași dramă.
Cu ochii-n 3,14
Primii pași timizi ai relaxării în America: statul California le permite oamenilor să se scalde în ocean, dar nu le permite să stea pe plajă; statul New York le permite oamenilor să stea pe plajă, dar nu le permite să se scalde în ocean. Ambele recomandări au la bază studii științifice. Cum știința e imbatabilă, virusul e virus și oamenii – oameni, deduc că marea diferență se referă la ocean. Una-i Atlanticul, alta-i Pacificul. (S. V.)
„Dilema nouă”, sper
Dilema n-a încetat să fie un exerciţiu de libertate oferit spaţiului public.
Cronica teologică a pandemiei
Situația semnalată arată că BOR nu e condusă centralist, căci – iată – „autonomia eparhială” își impune regulile, oricît ar fi ele de ciudate.
Succes și eșec
Eram niște maimuțe bine instruite care treceau prin cercul de foc strict cînd le cerea dresoarea cu tutu-ul plin de paiete.
Colacul roșu
Bucuria lui fu molipsitoare și ceilalți copii, care zăceau destul de plictisiți pe șezlonguri, se priviră scurt și săriră și ei în bazin, împroșcîndu-se și făcînd o hărmălaie generală.
Cu ochii-n 3,14
Noua ademenire a clienților unei prăvălii de cafea (la pachet): „Cafeaua noastră e dezinfectată”. Mi-am imaginat, în viitorul noii normalități, gurmanzi care vor căuta plăcerile aseptice ale mîncărurilor, mirodenii sterilizate și gusturi accentuate, exotice de dezinfectant. (S. G.)
Reîntoarcerea la viață/realitate
Ne vom putea întoarce la bucuria de a fi afară și de a contempla lumea. Pe care, cumva, în momentul de față, ne temem s-o mai trăim.
Cu ochii-n 3,14
Cum și-au petrecut unii (mai exact, unele) începutul de relaxare? Am aflat de la televizor, unde o făptură a zilei de azi, cu un aer exuberant, spunea: „Am răstălmăcit toate magazinele!“. (D. S.)
Vladimir Ghika: străvezimea binelui
Monseniorul, după cum i se spunea, reușea să-i miște prin simpla sa prezență chiar și pe cei mai refractari față de lumea Bisericii.
Viața cu Dilema
În 1993, cînd am ajuns la Dilema, nu a fost deloc întîmplător. Mi-am dorit mult să lucrez la Dilema, de cînd am pus ochii pentru prima dată pe revistă.
Cu ochii-n 3,14
Există o creatură microscopică ce a supraviețuit tuturor extincțiilor în masă de pe planeta noastră. Se numește ursul-de-apă și e un fel de miriapod transparent. Ceea ce ne dorim cu toții. (M. C.)
Cereţi, căutaţi...
„Conceptul de Dumnezeu atotputernic” a încasat mereu, de-a lungul tuturor timpurilor, lovituri.
Însemnări pe ultima sută (de metri)
Nu știu dacă mai am ce și de cine să apăr, nu sînt convinsă că știu cum trebuie să mă apăr pe mine personal.
Cu ochii-n 3,14
Banca Vaticanului este singura bancă din lume cu meniu în limba latină. Nu, nu e nici o consolare dacă rămîi fără bani în cont. (M. M.)
Necrolog sau nou început?
Dilema veche e o parte afectiv-inconturnabilă din aventura generației post-comuniste.
Cîteva gînduri pentru mîine, poimîine
S-ar putea ca lumea de după pandemie să fie sastisită de emoticoane, de postări revărsate pe forumuri sau rețele de socializare, de munca de acasă.
Calul lui Esop
După data de 15 mai, cînd este preconizată ieșirea din starea de urgență, vom trăi într-o metaforă redundantă a unui bal mascat.
Adevărul prieteniei: o mărturie
Fără credință, prietenia nu este posibilă. Nici în cele umane, nici in divinis.
Cei șapte ani de acasă și igiena personală
Regulile de igienă ale mamei mele, devenite apoi ale mele, sînt, de fapt, sfinte.
Frumoasa fără trup: Mass-media din România la vremea pandemiei
În pofida rolului crucial pe care îl joacă în informarea publicului, în menținerea echilibrului în societate, în salvarea de vieți, presa nu pare a fi pe radarul autorităților române.
Cînd mergem la psihiatru și cînd mergem la psihoterapeut?
Dacă vă aflați în suferință și nu știți încotro să o luați, către psiholog sau către psihiatru, răspunsul meu este: oriunde.
Cu ochii-n 3,14
Un deținut american care a petrecut 44 de ani în închisoare a murit din cauza coronavirusului cu cîteva săptămîni înainte de a fi pus în libertate. Bărbatul refuzase să fie eliberat condiționat la începutul anului. După izbucnirea pandemiei de coronavirus, autoritățile i-au propus din nou să îl elibereze condiționat, din cauza riscului de îmbolnăvire. De această dată, deținutul a acceptat să fie pus în libertate. Doar că, pînă i-a fost aprobată cererea, a murit. Dacă nici ăsta nu e se numește de
Cum imiți competența?
Criza prin care trecem aruncă parcă o lumină mai clară asupra incompetenței din jurul nostru. Oameni, în posturi-cheie, care mimează calități pe care nu le au. Oameni cărora nu le pasă de alți oameni, dar se erijează, fără jenă, în protectori.
Trei roluri
Cum arată omul în spaţiul credinţei, al tradiţiilor spirituale? Ce „roluri” primeşte el?
Mereu de la zero
Putem spune că Războiul Rece a distrus, la noi, tensiunea dintre gîndirea majoră și definirea identității.
Familia și iubirea mai frustă
De Paști, de fiecare dată, mă apucă nostalgiile. Nostalgiile după familia mea. Cea din copilărie, pe vremea cînd eu eram copilul.
Un compromis rapid
În viața de zi cu zi, concesiile par de obicei fapte nevinovate, banalități.
Cu ochii-n 3,14
„Cînd lumea întreagă e îngrijorată, nu putem zîmbi. Așa e, trebuie să rîdem.” (Vintilă Mihăilescu)
Și ce vom accepta, la final?
Negare, furie, negociere, depresie și acceptare – traversează oare, astăzi, omenirea cele cinci trepte ale suferinței din cunoscutul model Kübler-Ross?
A doua pescuire, ultima poveste
Poveștile ultime se deschid spre altceva exact atunci cînd par că s-au închis definitiv.
Cuvintele lui Iisus pe Cruce
Între profeții, Întrupare și actele Întrupării există o continuitate și o subtilă corespondență, astfel încît Iisus este împlinirea vizibilă a celor anunțate și totodată exegeza lor.
Viața socială în vremea știm noi cui
Acum e momentul să-i apreciezi pe cei de lîngă tine, pe cei pe care îi ai, să vezi cît sînt de importanți.
Cu ochii-n 3,14
Am putea încerca un salt mental în viitor, către vremuri mai potolite, cînd ne vom povesti unii altora Amintiri din covidărie, la un pahar de „Lacrima lui Covidiu“. (D. S.)
Masca omenirii
De-a lungul timpului, măștile au jucat tot atîtea roluri cîte credințe, tradiții, culturi au existat.
#stămacasă (2)
Am rămas dator cu partea a doua a interviului pe care l-am luat elevilor și cu o concluzie pe care cred că o pot trage.
Corp, comunitate, religie
În orice religie, comunitatea e răspuns la chemarea Unului, e re-uniune a mulţimii umane sub/în lumina Principiului divin.
Ce au în comun cazurile Colectiv, Caracal și Coronavirus?
Ne simțim iarăși foarte vulnerabili, ca și la Colectiv sau Caracal. Pentru că iarăși ies la iveală neglijența și minciuna.
Hiperrealitate și mici euforii
Informarea vine la pachet, în vremurile astea, cu patetisme și binemeritate revolte.
Cu ochii-n 3,14
O firmă de bijuterii din Rusia a creat un pandantiv în forma virusului Corona. Deși o idee controversată, a fost apărată de directorul companiei, Pavel Vorobev, care a declarat, pentru Reuters, că „Nu contează cît e de trist, a devenit un trend. Are un efect viral”. Brusc, să fii o victimă a modei a căpătat un cu totul alt sens. (S. G.)
Biohazard & providență
Micul roman Jucătorul – compus de Dostoievski la Baden-Baden ne oferă o autobiografie ficțională, punctată cu teorii psihosociale despre ruși, francezi, polonezi sau englezi, dar și cu rudimentele unei filozofii a probabilităților.
Fascinații profesorale
În ideea oferirii unui suport de pregătire pentru elevi, ministerul, prin CNEE (Centrul Național pentru Examinare și Evaluare), a decis să publice un set de subiecte de antrenament, teste construite pe modelul celor de la examenele naționale. Consider inițiativa nimerită, oportună, ba chiar excelentă și dintr-un alt punct de vedere decît cel al menținerii elevilor în contact cu școala și al pregătirii lor pentru examene.
Hikikomori – cultura singurătății
Tema fenomenului hikikomori, pe care o regăsim și în cele mai multe dintre romanele lui Haruki Murakami, este o realitate socială, guvernul nipon estimînd, în urmă cu trei ani, că în Japonia ar exista peste un milion de oameni care s-au distanțat social, retrăgîndu-se în solitudinea casei lor.
Arta și credința
În lucrarea artistului, în lucrarea oricărui om care se smulge din somnambulismul cotidian, există căutare, aprofundare, întrebări. Sau, mai simplu și într-un cuvînt care rezumă tot, există trezire.
Paradoxul fricii în viața spirituală
În toate modulațiile ei, de la vagă neliniște la angoasă, frica spune lucruri esențiale despre noi, despre felul în care sîntem alcătuiți și, mai cu seamă, despre propria așezare în viață.