Dor de începuturi

Publicat în Dilema Veche nr. 843 din 4 - 10 iunie 2020
Dor de începuturi jpeg

Am citit de curînd, în Dilema veche, articolul „Stai” al colegei de revistă Selma Iusuf. Am fost impresionată și de dialogul imaginar cu cei care nu vor mai fi, și de portretul adultului-copil sau de cel al bătrînului-copil. M-au emoționat privirea bunicului care fixează chipul și vîrsta nepoatei  într-un timp al copilăriei perpetue și dorința nepoatei de a întoarce timpul, înainte de anii maturității.

N-am crescut cu bunici. Cel puțin, nu atît de mult cît să îmi amintesc de ei. Dar ascult și citesc adesea poveștile părinților, ale copiilor, ale prietenilor despre „răfuiala” dintre trei generații – bunici, părinți, copii –, despre bătălia dintre răsfățuri și reguli repetate ferm la telefon, dintre  rînduieli vechi și noi ale educației. Și după fiecare poveste rămîne un dor după felul în care se așază ieri, azi și mîine în biografia noastră sau a copiilor noștri, după chipul și asemănarea bunicilor noștri.

Un dor de felul în care bunicii așază prezentul tihnit în viețile noastre de adulți trăite cu ochiul pe viitor, cu urgențe, cu mîine și poimîine fixate ca azimut, cu bucurii amînate și trecute într-un timp căruia cu greu îi mai ghicim conturul. În preajma bunicilor, timpul se oprește în loc, iar nevoile și dorințele se împlinesc acum și aici: hrănesc copiii, ajută sau mustră părinții, pregătesc pentru cei ai casei loc de odihnă, dăruiesc ciocolată și lasă loc și timp de joacă, prompt, fără rezerve și fără rigori, fără încercări îngrijorate de a modela viitorul.

Un dor de felul în care bunicii își privesc nepoții, din copilărie pînă la maturitate: în ochii lor ai, mereu, aceeași vîrstă, trăiești mereu începutul, vîrstele de dinaintea eșecurilor și dezamăgirilor, timpul în care totul este încă posibil, cînd încă nu ai făcut pasul spre drumul și viața din care, cum spunea Nichita Stănescu, „nu te mai poti întoarce, / pentru că te-au întors alții /mereu alții și alții și alții...”. Tînăr sau adult fiind, în preajma lor te poți preface, pentru o vreme, că nimic nu este definitiv și de neschimbat, căci îți privesc viitorul, mereu neînceput, cu nostalgia propriului trecut din care au păstrat doar uimirea sau bucuria în fața necunoscutului.

Un dor de felul în care aduc trecutul în viețile noastre, sub forma rînduielilor, ritualurilor, poveștilor. Alături de ele, părinți sau nepoți ne mai tragem oleacă sufletul, ne mai odihnim, știind că ziua are un început și un rost și că mîine va fi la fel, și că există cineva care chiar știe mai bine că mîine va fi la fel și fără toată zarva și grija noastră.

Bunicii în viața copiilor? Sînt esențiali. Dar cred că prezența lor binefăcătoare își întinde contururile și în viața adulților: lîngă bunici, reușim să privim oamenii din jurul nostru ca și cum povestea lor abia începe, oricîte poveri sau sentințe definitive ar purta pe umeri, reușim să luăm în calcul doar ziua de azi, fără geana obsesivă pe cea de mîine, reușim să nu ne transformăm rînduielile în mici tabieturi de supraviețuire.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.