Fascinații profesorale

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 9 - 15 aprilie 2020
Fascinații profesorale jpeg

Promiteam săptămîna trecută că voi continua să vă arăt răspunsurile elevilor la un interviu pe care l-am realizat cu ei. Dar pentru că acestea rămîn valabile și săptămîna viitoare, fac acum o paranteză și aduc în discuție o altă temă, caldă încă, pe care n-aș vrea să o las să se răcească.

În ideea oferirii unui suport de pregătire pentru elevi, ministerul, prin CNEE (Centrul Național pentru Examinare și Evaluare), a decis să publice un set de subiecte de antrenament, teste construite pe modelul celor de la examenele naționale. Consider inițiativa nimerită, oportună, ba chiar excelentă și dintr-un alt punct de vedere decît cel al menținerii elevilor în contact cu școala și al pregătirii lor pentru examene.

Cum știe oricine, apropierea examenului generează an de an în mintea elevilor și a profesorilor o sumedenie de întrebări legate de „ce se poate da”, „ce poate veni”. De la aceste întrebări se naște o întreagă varietate de răspunsuri în practica școlară mai întîi. Deși există o programă a examenului (fapt nu neapărat pozitiv, am mai explicat de ce, dar pînă una-alta ea există), deși există model de subiect publicat la început de an școlar, deși există subiectele date în anii precedenți, direcțiile în care se duc aceste întrebări și răspunsuri sînt atît de haotice uneori încît devin halucinante. Se ajunge adesea departe de programa examenului și de structura subiectelor.

Alimentarea acestor tensiuni este asigurată, apoi, și de auxiliarele didactice, de culegerile de teste pentru examene care propun, la rîndul lor, fel și fel de de cerințe, în dezacord și cu modelele oficiale, și cu programele. Cum spunea pe Facebook colega Monica Halaszi, elevii pun întrebarea: „Doamnă profesoară, dar la subiectul al II-lea ne poate veni…?”. „Nu!”, răspunde profesoara. „Dar în culegerea X apare!”

Culegerile de teste nu sînt însă literă de lege. De aceea, diversitatea lor este firească și nu trebuie amendată. Nu trebuie amendată și pentru că exercițiul diversității abordărilor nu este în sine greșit. El e necesar pentru actualizarea cunoștințelor, pentru dezvoltarea competențelor. Dar nu trebuie confundat cu examenul propriu-zis, care impune un reglaj mult mai fin în raport cu programele în vigoare și cu obiectivele naționale, stabilite nu prin raportare la un nivel al excelenței, ci la unul al mediei.

Pentru a puncta și exemplificativ, vă propun cîteva formulări din astfel de auxiliare. Cele mai mari probleme le ridică subiectul al II-lea de la bacalaureat, care este construit pornind de la un text literar la prima vedere. „Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, avînd în vedere două trăsături realiste/avangardiste/simboliste”; „Comentează fragmentul următor, avînd în vedere instanțele comunicării într-un text poetic / două trăsături ale descrierii acestuia / două procedee cu efect comic / forma verbală de bază a narațiunii”. Sau, mai halucinante: „Prezintă semnificațiile fragmentului următor, evidențiind rolul dialogului în structurarea mesajului poetic / caracterul de artă poetică al acestuia / rolul metaforei în construirea mesajului poetic / două trăsături ale textului memorialistic”. Trei cireșe pe tort: „Prezintă o caracteristică realistă a construcției personajelor în fragmentul dat și reliefeaz-o într-un text de minimum 50 de cuvinte, referindu-te la fiecare dintre cele patru personaje”; „Oferă un răspuns de minimum 50 de cuvinte la întrebările Cum adică să-ți închizi mobilul? Atunci ce rost mai are să-l mai ții? din finalul textului de mai jos, sub forma unei argumentări susținute pe baza valorilor și convingerilor personale”; „Prezintă un punct de vedere despre semnificația fragmentului următor, evidențiind totodată două trăsături ale prozei interbelice”.

Probleme apar însă și la subiectul al III-lea, care prevede redactarea unui eseu pornind de la un text studiat. În culegerile de teste apar inclusiv formulări de tipul: „Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți viziunea despre artă dintr-un text poetic studiat, aparținînd lui Tudor Arghezi”.

Cine urmărește comparativ, chiar fără a fi specialist, subiectele date în anii precedenți și cele propuse ca modele, respectiv aceste formulări, vede repede discrepanțele. Dar am să fiu mai explicit puțin, luînd-o de departe. De ce sînt bune și oportune testele propuse zilele trecute în mod oficial pentru antrenament? Mai întîi, sînt foarte mulți elevi care nu se raportează la auxiliare, care nu au acces la ele și care, cu norocul unor profesori decenți, privesc spre subiectele date în anii precedenți și mai cu seamă spre modelul dat la început de an cu speranța că se pot raporta la ele ca la un algoritm stabil, cert. Testele acestea le certifică speranța. Pe de altă parte, există o largă categorie de elevi pentru care nuanțe cum sînt cele ale încadrării într-un curent literar a unui text la prima vedere devin descurajante. Examenul li se adresează și lor. În plus, mai este o problemă, care ține de respectarea programei examenului. De exemplu, a doua competență, cea care vizează comprehensiunea și interpretarea, nu are conținuturi raportate la curente literare, aspect neluat în considerare de aceste culegeri. Competența a treia, care face referire la trăsături ale curentelor culturale, este Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente literare, iar subcompetența este (1) identificarea și explicarea relaţiilor dintre operele literare și contextul cultural în care au apărut acestea, ceea ce nu înseamnă, de fapt, interpretare/comentare. Sînt mici nuanțe, aspecte în programă care vulnerabilizează un subiect de tipul interpretării unui text la prima vedere prin evidențierea trăsăturilor specifice unui curent literar. Aceeași este și problema celorlalte cerințe pe care le-am dat ca exemplu. Nu respectă programa. Care, în concluzie spun, e de fapt construită avînd drept finalități competențe, nu conținuturi. Fascinați de cele din urmă, noi, profesorii, uităm să le corelăm, uneori, cu cele dintîi. Un bun exercițiu ar fi, așadar, pentru cei ce scriu culegeri de teste, dar și pentru toți ceilalți profesori, operaționalizarea obiectivelor, unul dintre primii pași pe care îi înveți la pedagogie, atunci cînd ești student.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.