#stămacasă (2)

13 aprilie 2020
Fascinații profesorale jpeg

Am rămas dator cu partea a doua a interviului pe care l-am luat elevilor și cu o concluzie pe care cred că o pot trage. Așadar, vă propun mai întîi o selecție de răspunsuri la ultimele trei întrebări pe care le-am formulat.

Cum se văd adulții acum, față de cum păreau înainte?

Alex: Adulții se văd mult mai panicați față de cum erau înainte și mult mai stricți privind regulile de igienă.

Alexia: Mă uit pe geam și văd adulții mult mai gînditori, mai atenți la acțiunile lor, dar și la cei din jurul lor.

Ioana: Adulții sînt speriați, mai ales mama, care lucrează în domeniul medicinii. Bunicii nu sînt speriați deloc și, dacă ar fi după ei, s-ar plimba toată ziua pe la magazin și în vizită la prietenii lor.

Mihai: În perioada aceasta se vede care dintre adulți nu sînt pregătiți pentru evoluția tehnologică. Cei care sînt panicați că nu se pot face aceeași treabă și același tip de comunicare prin rețelele de socializare și cu ajutorul platformelor online sînt cît se poate de nepregătiți pentru prezent, ca să nu mai spunem că în viitor vor fi copleșiți. Pe de altă parte, mulți adulți cad pradă dezinformării, care are drept urmări sentimente (panica) și acțiuni (se cumpără din magazine mai mult decît strictul necesar) nejustificate. Așadar, mare parte nu pot face față acestei perioade, iau decizii drastice pentru ei și pentru familiile lor, deoarece nu știu cum să „cîntărească” echilibrat situația.

Otilia: Abia acum se vede cine este pregătit (știe să acționeze) și cine nu. Cine este indiferent și cine nu. O parte dintre adulții care păreau serioși și calculați dau dovadă de stupizenie (cumpără tot din magazine, cred tot ce li se pune în față, nu respectă regulile, se lasă manipulați de știrile false), alții – spre exemplu, bătrînii – dau dovadă de indiferență (ies din casă și se îngrămădesc în magazine, deși știu foarte bine situația). Alții sînt panicați într-un mod constructiv, stau în casă și ies doar cînd este necesar. Oricum, majoritatea par mai speriați.

Darius Ș.: Adulții, cel puțin în familia mea, sînt mult mai grijulii. Pe cît posibil nu iese nimeni în afara curții, decît pentru strictul necesar. Sînt foarte atenți, chiar și pentru mersul la magazin iau măsuri de siguranță (măști, mănuși etc.). Totuși, am văzut și adulți care se bucurau de această carantină ca și cum ar fi o vacanță, un concediu de relaxare.

Salome: Personal observ că adulții care ar trebui să fie calculați și liniștiți, ca să ne fie exemple, încep să se panicheze și să dispere.

Formulați o întrebare care vă frămîntă!

Alex: Vom merge la școală la vară?

Alexia: Vom recupera orele pierdute la vară?

Ioana: Cît o să mai dureze această pandemie? Și care ar fi riscul să revină acest virus cu un val mai mare și mai periculos care să ne afecteze și pe noi, tinerii?

Mihai: Oare dacă pînă acum învățămîntul românesc ar fi fost mai familiarizat cu tehnologia, situația actuală mai era atît de ieșită din comun?

Otilia: Voi reuși să îmi desfășor planurile pe care le aveam pentru vara aceasta?

Nicoleta: Cînd o să înceteze cei din mass-media să exagereze ce se întîmplă în jurul nostru? Cînd o să devină oamenii mai responsabili și o să respecte niște reguli pentru binele lor și al celor din jur?

Scrie rapid tot ce îți trece prin minte pornind de la cuvintele: izolare, școală, prieteni, familie.

Ioana: Izolarea-i nașpa, nu mă mai duc nici la școală. Într-un fel mă bucur că stau mai mult cu familia, dar îmi e tare dor de prieteni.

Mihai: În situația actuală alegem să stăm mai mult cu familia și mai puțin cu prietenii. La școală nu mergem, dar asta nu înseamnă că nu parcurgem ce trebuie. Nu spațiul îl definește pe om, ci omul definește spațiul. Chiar dacă am intrat într-o mini-izolare, tehnologia din ziua de azi ne poate apropia. Oamenii ar trebui să înțeleagă că e spre binele lor și spre binele celor dragi să respecte regulile impuse pe timpul acestei situații inconfortabile.

Cristina: Datorită izolării învățăm să apreciem lucrurile, prietenii și timpul petrecut alături de ei și de familie. Ce se va întîmpla cu anul școlar este o îngrijorare pentru noi.

Otilia: Acum, că trebuie să stau în izolare, nu mă mai pot duce acasă (în Bacău) pentru a-mi revedea familia și prietenii pe care îi am acolo. Totuși, pentru că nu mai merg la școală, pot folosi acest timp pentru activitățile preferate.

Darius Ș.: Această izolare impusă prin lege a fost o decizie foarte bună pentru a combate răspîndirea virusului. Cu toate că elevii nu mai pot merge la școală, ei nu rămîn în urmă cu materia, deoarece profesorii încă țin legătura cu ei și se asigură că elevii își fac temele. Un lucru care îmi lipsește, însă, este faptul că nu mai pot ieși cu prietenii în oraș, dar în același timp mă bucur că pot să petrec mai mult timp în familie, să socializez cu ai mei și să ne clădim o relație mai bună.

Anticipam o concluzie. Nu e mare filozofie să vezi simplitatea și în același timp seriozitatea cu care niște elevi de clasa a X-a tratează lucrurile. Ocazie să ne dăm seama că școala e, de fapt, un mediu în care nu doar ei învață. Și că, în general, nu doar noi, adulții, îi învățăm pe copii, ci avem la rîndul nostru de învățat de la aceștia. Sau, cum spunea Constantin Noica: „O şcoală în care profesorul nu învaţă și el e o absurditate. Cred că am găsit un moto pentru Şcoala mea. E vorba aceasta extraordinară a lui Leon Bloy: «Nu se ştie cine dă şi cine primeşte»”.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.