Trei roluri

Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 23 - 29 aprilie 2020
Trei roluri jpeg

În orice spaţiu religios, Dumnezeu apare cu numeroase atribute, nume, tipuri de manifestare. Atribute de milă şi atribute de rigoare, de mister şi de lumină. Acum cîţiva ani, Monica Broşteanu şi-a publicat teza de doctorat despre Numele lui Dumnezeu în Coran şi în Biblie (Polirom, 2005), unde inventariază norul expresiilor care aproximează densitatea Lui de necuprins.

Dar cum arată omul în spaţiul credinţei, al tradiţiilor spirituale? Ce „roluri” primeşte el? Ce figuri emblematice are la dispoziţie pentru a se situa faţă de divin? Religiile şi filozofia veche au vorbit, printre altele, despre trei.

În încheierea Republicii, Socrate menţionează unul dintre ele. O face cu un ton de speranţă, aproape de menire. De am da crezare celor spuse, hărăzeşte el, „ne vom ţine mereu de drumul cel de sus… pentru ca să ne fim şi nouă înşine prieteni, dar şi zeilor” (traducere de Andrei Cornea). Prieten al zeilor: iată o ipostază care presupune, evident, orientarea spre divin, scrutarea lui, conformitatea cu el. Dar care presupune totodată distanţa faţă de el. Prietenia nu e uniune; e asemănare cu zeul „pe cît stă omului în putinţă” (613a). Tocmai distanţa orientată îi dă putinţa omului să se judece şi să se construiască în raport cu modelul divin. Tocmai distanţa îi dă putinţa să cerceteze, să cunoască, să contemple nepieritorul. Şi să se facă plăcut zeului, căci, spune Glaucon, „e verosimil că un astfel de om nu e neglijat de cel asemenea lui!”. Tot o distanţă funcţionează în celălalt caz. „A ne fi prieteni nouă înşine” înseamnă, desigur, a lucra la armonia interioară, dar şi a te distanţa de propriul eu mărunt. „Prietenia” e o figură potrivită fiindcă presupune cele două feluri de distanţă: o îndepărtare perseverentă de profilul contingent al fiinţei, o distanţă imitativă, o distanţă-perspectivă către zeu.

Altă figură apare în Phaidon. Cînd se respinge dreptul la sinucidere, omul e înfăţişat ca rob al zeilor, aflat „în grija şi în stăpînirea” lor. Ce e drept, deosebirea de nivel între divin şi uman e, aici, dur afirmată. Însă, în cuvintele lui Socrate, această „robie” e dezirabilă, căci slujitorul nu e înjosit. „A fi în stăpînirea zeului” înseamnă „a te afla alături de unul care îţi e superior”, a fi sub ascultarea unei înţelepciuni mai înalte decît a ta, ceea ce omul chibzuit „ar trebui să vrea” să dureze veşnic. Între „stăpînul îndrumător” şi „prietenul înalt” nu există contradicţie. E vorba despre trăsături înrudite ale aceleiaşi instanţe, fie că omul o ia drept model, fie că îi suportă influenţa.

În sfîrşit, în Phaidros, se celebrează „nebunia venită de la zei”, care lansează fiinţa – pe urmele lor – către „cîmpia adevărului”. Vederea directă, fulgerătoare a „locului supraceresc” e o experienţă de tip extatic, unitiv. Extatic, fiindcă sufletul iese din domeniul său propriu şi chiar din domeniul zeilor, spre nivelul suprem al realului. Unitiv, fiindcă cele întrevăzute „dincolo de ochiul bolţii” se impregnează în sufletul văzătorului şi păstrează în el dorinţa contemplaţiei. Apare astfel – în registru filozofic – atitudinea mistică, cea pe care Plotin a prefăcut-o în cale, în posibilitate de uniune cu Unul. De astă dată, distanţa nu e doar perspectivă spre divin, imitaţie a zeului în registru uman. E distanţă parcursă, „fugă” într-Acolo.

E limpede că cele trei figuri apar, de astă dată în sens religios, în Biblie, că sînt prezente în Evanghelii. S-ar putea spune că un capitol al Evangheliei după Matei, al 25-lea, le cuprinde cumva pe toate: parabola talanţilor pune umanul în condiţia slujitorului; parabola celor zece fecioare pune umanul în condiţie nupţială, unitivă; vestirea venirii în slavă a lui Christos, cînd vor fi deosebiţi cei de-a dreapta şi cei de-a stînga, pune umanul sub exigenţa de a descoperi chipul lui Christos ascuns în semeni şi, implicit, de a se conforma universalei Lui generozităţi. „Discriminarea de pe urmă” are drept criteriu capacitatea noastră de a străvedea Modelul oglindit în adîncul fiecărei persoane, de a-i identifica trăsăturile în diversitatea profilurilor omeneşti. „Întrucît aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut” (Matei, 25, 40).

Părintele André Scrima vorbea despre tentaţia de a-l concepe reductiv pe Christos, de a-i aduce chipul în ograda noastră, dîndu-i trăsături dintre cele mai onorabile, dar inevitabil limitative. Or, la Matei, 25, ni se cere să ne distanţăm de acest chip prea uman, particularizant, mărginitor. Ni se cere să găsim – în noi şi prin semeni – perspectiva către Christos în condiţia lui proprie, polară. „Judecata din urmă”, spunea André Scrima, „nu e dezvăluire doar a faptelor, ci şi a sensibilităţii noastre de a-l percepe pe Christos acolo unde El nu e declarat. Or, «acolo» Christos este inclus şi e incluziv; nimic nu rămîne în afara lui.”

„Prietenii Mirelui” (Marcu 2, 19) trebuie să-i sesiseze statura, înălţimea de la care El întîlneşte toate privirile şi li se propune ca prieten, ca model.

Cît despre credincios drept „slujitor al Domnului”, el e o figură omniprezentă în religii. Evangheliile îl înfăţişează într-o mulţime de variante şi de sensuri. În parabola talanţilor, i se cere productivitate spirituală, ceea ce presupune libertatea lui. Datoria privegherii, a atenţiei, a treziei decide în opoziţia slujitor înţelept – slujitor rău. Parabola celor doi datornici aduce tema iertării, a mărinimiei, prin care umanul se poate asemăna divinului. Iar adesea Iisus se declară – şi este perceput de ucenici – în dubla, reunita calitate de Stăpîn şi Îndrumător. „Voi Mă numiţi pe Mine: Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sînt” (Ioan, 13, 13). A fi slujitor al Cuvîntului înseamnă a te pune sub călăuzirea lui, a-i deveni discipol. Tema slujirii se îmbină cu tema cunoaşterii. A unei cunoaşteri de vîrf, pe care Învăţătorul divin se străduieşte să o trezească în ucenici, să o fixeze, să o adîncească în ei, în ciuda dificultăţii lor de a înţelege. E cunoaşterea propriei Lui calităţi şi filiaţii. E cunoașterea divinului în plinul strălucirii lui ascunse.

Pentru creştinii primelor secole era foarte vie ideea că Christos e Înţelepciunea divină care, în mod uimitor, exaltant, se întrupase. Ea le vorbea acum direct, le spunea limpede cuvintele misterioase ale învăţăturii sale. Le era maestru. Pe sarcofagele din secolele IV-V, Christos e înfăţişat mai întotdeauna ca învăţător care predă apropiaţilor săi ştiinţa tainelor divine.

În sfîrşit, tema unitivă creşte, aproape muzical, pe măsură ce Christos îşi anunţă sacrificiul şi îi desfăşoară sensurile în faţa ucenicilor. În preajma acelui moment, rosteşte parabola celor zece fecioare. Mai aproape, în cuvîntul de la Cină, dă imaginea viţei în care sufletele sînt mlădiţe irigate de seva divină (Ioan 16, 1-6). În acelaşi cuvînt, trece de la calificarea ucenicilor drept „slugi” la calificarea lor drept „prieteni” (Ioan, 15, 14-15) pentru a-i adresa în sfîrşit Tatălui ruga: „ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una” (Ioan, 17, 21).

Cele trei figuri – slujitorul, prietenul, intimul lui Dumnezeu – nu sînt roluri destinate unor persoane diferite. Sînt trepte ale unui traseu.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.