Cîteva gînduri pentru mîine, poimîine

Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Știu că pare prematur, dar mi se pare că putem încerca, avînd prin preajmă și oleacă de optimism, niște firave concluzii de după perioada pandemiei. O încercare de a privi de pe margine la zilele care au trecut și la cele ce vor veni, o ocheadă aruncată viitorului.

Cum am reușit să trecem mai ușor peste? Cu profesioniști, cu umor și cu solidaritate. Și cu educație. Și cu noroc: unii dintre noi, cei care am avut timp, loc și bani cît să ne putem proteja pe noi și pe ai noștri. Cine sau ce ne-a făcut zilele mai lungi și restricțiile mai grele? Zvonurile, panicarzii, cei iresponsabili cu viețile lor, dar mai ales cu ale altora, lipsurile din sistemul medical și din educație. Și zonele la fel de iresponsabile din mass-media care aruncă pe piață informații neverificate, senzațional cu arome de mititei, țipete de mahala.

Cum va fi lumea post-pandemică? S-au vehiculat zeci, sute de scenarii. Fiecare, după posibilități, a încercat să deslușească mai bine ce are în față, să-și gestioneze spaimele, întrezărind o întoarcere la viața de dinainte, să coloreze, după propria experiență și după propria știință, certitudinile zilelor și anilor din față. Evident, orice efort de reflecție asupra viitorului este binevenit. Există, însă, o propoziție, des repetată ca o sentință grea, o propoziție care mă pune pe gînduri și pe care nu m-aș grăbi să o asum rapid, definitiv: „Lumea, viața de după pandemie nu vor mai fi la fel ca acelea pe care le știam”. Oare așa să fie? Și dacă ar fi să las deoparte analizele sociologice apărute în spațiul public – despre perioada pandemiei, scenariile de supraviețuire, impactul asupra vieții și asupra comunităților – și să iau în calcul doar experiențele omenirii din ultimul veac, și tot m-aș îndoi că lumea se va schimba esențial: în fond, nu pare că am învățat prea multe nici din cele două războaie mondiale, nici din pandemiile vechi, nici din suferințele popoarelor aflate la limita supraviețuirii, nici din valurile de rasism care au bîntuit lumea, nici din rețetele „sigure” al dictaturilor.

Vor fi schimbări? Poate, dar nu știm încă pe ce coordonate se va reașeza viața de după. Cei mai mulți mizează pe tehnologie, pe digitalizare: mai toată opinia lumii le glorifică puterea de a ne ajuta să supraviețuim izolării. Argumente sînt destule: secvențe esențiale din biografia umană, precum distracția, educația, cultura, munca și comunicarea (altădată cvasi-imposibile în vremuri amenințătoare), au devenit, pentru cei mai mulți, la îndemînă. Dar m-aș putea gîndi și la un alt scenariu: s-ar putea ca lumea de după pandemie să fie sastisită de emoticoane, de postări revărsate pe forumuri sau rețele de socializare, de munca de acasă în care rolurile de părinte, de slujbaș și de partener sînt un talmeș-balmeș greu de gestionat și să prefere o reîntoarcere la dialogurile față către față, la viața cu rosturile și rolurile ei bine conturate, la zonele de singurătate și de reflecție bine delimitate. S-ar putea, zic, ca „digitalizarea”, cu instrumentele ei, laptop, televiziuni, Internet, telefoane, să poarte cu sine, mult timp de-aici încolo, amprenta emoțională a perioadei prin care am trecut: frustrări, iritări, neputințe, oboseală, tristețe, teamă. Și să se transforme, din ceea ce părea a fi ajuns astăzi viața însăși, doar într-un auxiliar „de criză”. Pe care îl pui la locul lui atunci cînd nu mai ai nevoie de el. Poate…

Maria Iordănescu este psiholog.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.