Cu ochii-n 3,14

AM PUTEA ÎNCERCA DIFERENȚA DINTRE CUVINTELE NOI ȘI UN MOMENT ISTORIC ÎNDELUNG AȘTEPTAT 

● Am putea încerca un salt mental în viitor, către vremuri mai potolite, cînd ne vom povesti unii altora Amintiri din covidărie, la un pahar de „Lacrima lui Covidiu“. (D. S.)

● Care-i diferența dintre self driving car și un șofer de Uber care, după ce primește toate datele călătoriei prin aplicație, execută întocmai indicațiile vocii generate de Waze? De la Sapiens la proto-roboți. (M. C.)

● Cînd am auzit prima dată am crezut că am febră. Dar am auzit bine: un medic vorbește despre „termometrizare”. Cred că, înainte să fie pronunțate, cuvintele astea noi ar trebui să fie carantinizate. (M. M.)

● Numele de fată România, deși un pic neobișnuit, a avut lunile lui de glorie imediat după Revoluția din 1989. Menirea lui era de a aminti un moment istoric îndelung așteptat. Nici pandemia pe care o traversăm nu rămîne neconsemnată la nivelul prenumelor: în India s-au născut, la sfîrșitul lunii martie, gemenii Corona și Covid. Așa le-a zis, în grabă, personalul medical, așa le-a rămas numele și în acte. (A. A. D.)

DE FAPT, NU E ABSOLUT NIMIC NOU, ȘTIAM DE MULTĂ VREME CĂ VECHIUL „DA“ VA PUTEA CIRCULA LIBER

● Cică poluarea de zilele trecute din București a fost cauzată de arderea dejecțiilor porcilor de la o fermă cu care ar fi făcut afaceri porcești și fiul lui Dragnea. De fapt, nu e absolut nimic nou, știam de multă vreme că țara asta e poluată cu tot felul de porcării. (A. M.)

● Un student de 20 de ani din India s-a dus la dentist cu dureri și gingia inflamată, și s-a trezit din anestezie direct în Cartea Recordurilor. Dintele buclucaș, extras de medic, avea nu mai puțin de 3,89 centimetri, cu 17 milimetri mai mult decît cel ce mușcase vechiul record. Pînă la proba contrarie, un dinte obișnuit și nepremiat are cam 2,25 centimetri lungime. (A. A. D.)

● Doi englezi și-au organizat ceremonia de căsătorie pe Zoom, o platformă de video-conferințe. Și-au spus „da” în fața unui ecran și li s-a părut că momentul a fost foarte emoționant. Lumea se mai schimbă, dar dorința rezistă. (A. M. S.)

● Zilele astea, cel mai bine este să fii Iepurașul de Paște – premierul Australiei tocmai a emis un decret prin care acesta va putea circula liber pe timp de carantină. Decizia a venit în urma scrisorii unei cetățene îngrijorate, în vîrstă de 9 ani, Taylah, care l-a întrebat pe premier ce se va întîmpla cu cadourile pascale. (S. G.)

CUM SĂ NU ÎNCEPI SĂ IEȘI ÎN SĂLBĂTICIE CÎND FIECARE SE VA DESCHIDE? 

● Cum să nu începi să visezi cu ochii deschiși cînd dai, la Proust, peste o așa minunăție: „Dar acea rochie de casă pe care o aveați deunăzi seara, întunecată, pufoasă, împestrițată, vărgată cu aur ca o aripioară de fluture”? (A. M. S.)

● Unul dintre multele bancuri apărute în această perioadă zice: „Toți ieșiți cu cîinele. Eu am  broască țestoasă. Am ieșit acum trei zile și încă mai coborîm scările”. Eu am auzit de cineva care a ieșit să-și plimbe porcușorul de Guineea, cu o lesă. Numai că, de îndată ce s-a văzut afară, porcușorul, care e un fel de șobolan, n-a trebuit decît să-și strîngă puțin gîtul și a scăpat. Plimbarea stăpînilor s-a transformat în căutare și alergare după animal. Au făcut multă mișcare. Dar cred că cel mai mișto e să ieși cu melcul. Ăla care face „țuști” și nu-l mai poți prinde, cum zicea bancul de pe vremea lui nea Nicu. (A. M.)

● În anii ’70, pe toate insulele Galapagos mai rămăseseră doar vreo douăzeci de ţestoase, majoritatea femele, dintre care unele nu întîlniseră un mascul decenii întregi. Atunci a fost adus cu avionul de la Zoo San Diego un ţestos pe nume Diego care, vreme de patruzeci de ani şi opt sute de pui numai ai lui, a ridicat populaţia speciei (Chelonoidis hoodensis) la două mii de carapace, apetitul său sexual devenind subiectul a numeroase articole. La începutul anului, oficialii Parcului Naţional din Galapagos au anunţat că Diego, acum în vîrstă de 100 şi ceva de ani, va fi eliberat în sălbăticie să se odihnească. (M. C.)

● N-am crezut că o s-o trăiesc și pe asta: petrecerea de ziua mea de anul ăsta a fost pe laptop. Prietenii mi-au apărut, în pijamale, fiecare în căsuța lui de pe ecran. Mi-au urat „La mulți ani!” și și-au băut fiecare licoarea din pahar. După ce au expirat cele 45 de minute pe care le aveam pe Zoom, laptop-ul s-a stins. (I. P.)

● Ministrul Transporturilor anunță că linia de metrou Drumul Taberei-Eroilor (la  care se tot lucrează și stagnează de vreo zece ani) se va deschide „în curînd”. A avansat chiar și un termen: în luna iunie. Acum o lună, un fost primar al Capitalei (pe deasupra, și fost ministru al Transporturilor) cerea autorităților să închidă metroul. Parcă văd: o să avem metrou în Drumul Taberei, dar n-o să-l putem folosi. Utopie, distopie… (M. M.)

AFLAȚI CĂ ZILELE ASTEA VOR FI ÎNCHISE

● Dacă cineva mai credea că epidemia de coronavirus e o conspirație iudeo-masonică, aflați că cele mai prestigioase publicații ale comunității evreiești din Marea Britanie – The Jewish Chronicle (fondată în 1841) și Jewish News (fondată în 1997) – sînt nevoite, în urma impactului pandemiei COVID-19, să intre în lichidare. (M. P.)

● Într-un interviu recent, romancierul Stephen King a declarat că îi pare rău pentru că își dă seama că mulți se simt, zilele astea, ca într-unul dintre romanele sale horror. Dacă principiul „chemării realității” funcționează, i-aș propune să se apuce rapid să scrie un roman romantic. Musai cu happy-ending. (S. G.)

● „Joi, 7 noiembrie 1918. CORPORAȚIA ORAȘULUI KELOWNA. ÎNȘTIINȚARE. Prin prezenta vă aducem la cunoștință că, pentru a preveni răspîndirea gripei spaniole, toate școlile, publice sau private, bisericile, teatrele, sălile de expoziții, piscinele și alte locuri de agrement, precum și Lojele vor fi închise pînă la o dată ce va fi anunțată ulterior. Toate întrunirile publice de zece sau mai multe persoane sînt interzise. Primar, D.W. SUTHERLAND. Kelowna, B.C. 19 octombrie 1918.“ După 101 ani, aceeași Mărie?!… (Mulțumiri în direct dlui Adrian-Silvan Ionescu pentru a ne fi pus la dispoziție documentul.) (R. M.)

Foto: Matei Pleșu