⬆
Societate
Pagina 28
Cetăți visate, cetăți ruinate
Nerăbdarea de a instaura Împărăția lui Dumnezeu în interiorul istoriei umane reprezintă esența modernității – cu tot cu experimentele sale de inginerie socială totalitară și cu mitologia sa progresistă.
Case, femei, generații
În ce mă privește, modelul meu a fost rolul feminin al mamei. Dar nu l-am uitat nici pe cel al bunicii, atît de grijulie în privința casei și a locuitorilor ei.
Cu ochii-n 3,14
După ce o pereche unică de încălțări de sport pentru domni care conțineau în tălpi apa rîului Iordan a fost vîndută pentru suma de trei mii de dolari, acum s-au fabricat și pantofi stiletto roz pentru doamne cu Iisus crucificat pe o cruce strălucitoare de inox în chip de toc. Mare e atelierul tău, Doamne! (M. C.)
Ritmurile naturii și ecouri din alte vremi
Pandemia a scos din noi reflexe uitate. Unele, chiar pozitive.
Pledoarie pentru micile virtuți
Virtutea rămîne orizontul inspirator al unei condiții greu de atins.
Cu ochii-n 3,14
De nouă ani, un belgian de 65 de ani primește pizze pe care nu le-a comandat. Și asta se întîmplă la toate orele din zi și din noapte. A făcut reclamații la poliție și n-a plătit niciodată aceste comenzi. Cu toate astea, ele continuă să apară. Căile pizzelor pot fi și ele tare încurcate. (A. M. S.)
Tonul simplităţii
Avem acum posibilitatea să cunoaştem alt ton al Părintelui Scrima: tonul simplităţii. Un ton nu mai puţin viu, nu mai puţin pătrunzător spiritualmente.
Despre umanismul integral
Dacă e viu și lucrător, creștinismul este contrariul absolut al sclaviei și rasismului.
Prejudecăți și etichete
E o prostie să ne raportăm contradictoriu și pe picior de război la generațiile următoare, să tot facem apel la sintagma fumată cu „pe vremea mea…”.
Cu ochii-n 3,14
Războaiele culinare nu se vor termina niciodată. Acum Grecia s-a supărat pe Danemarca, pentru presupusa însușire a denumirii de origine protejată pentru brînza feta, care este un produs grecesc „emblematic”. UE va trebui să reglementeze această situație, iar danezii și germanii să se mulțumească să facă doar o „imitație de feta”. (A. M. S.)
Constantin Ottescu, un pedagog „din vremuri aproape uitate”*
Toată ființa lui respira o lume a excelenței umane, a performanței culturale și a eleganței sufletești pe care regimul comunist s-a străduit s-o desființeze și să-i șteargă urma.
Giulgiul
Pînza de in pe care se află imprimată inexplicabil imaginea trupului celui răstignit a stimulat toate competențele posibile, fără să-și fi epuizat misterul și nici atracția pentru credincioși.
Viața, printre degete
Viața m-a trăit pe mine, a fost un șuvoi rapid și cam tulbure care m-a purtat în iureșul lui isteric pe unde a fost să fie.
Cu ochii-n 3,14
O gaură neagră din Univers a fost surprinsă scuipînd apă, lucru care i-a năucit pe astronomi. „Este echivalentul unui pămîntean care ar zări pe Lună o portocală”, a declarat unul dintre ei. (M. C.)
O carte în mers
E o confruntare – încordată, încăpăţînată, febrilă – cu presupoziţiile credinţei, cu nedumeririle, cu variantele ei.
Captivitatea babilonică
Intelectualii cred adesea că adevărul e rezervat unui cerc de inițiați subtili, căci numai ei pot „compune” cu inteligență divină.
Prietenia. Cîteva modele
Orice e permis în prietenie, atîta timp cît solidaritatea și loialitatea necondiționate, și mai ales în momentele esențiale, funcționează.
Cu ochii-n 3,14
Ca să ne facem o idee despre ce și cum, un vers din poemul „Felii de cunoaștere“ (1954) de Henri Michaux: „Orice virus e risipitor“. (D. S.)
Putem munci de acasă?
Aș putea scrie un manual despre ce înseamnă să muncești de acasă, asta mi-am dorit și mi-am asumat, pentru că mereu am cîștigat puțin, cu siguranță mult mai puțin decît dacă m-aș fi „înregimentat” undeva.
Avatar genealogic și conștiință aristocratică
S-a alăturat strămoșilor Mihai Dimitrie Sturdza, fiu al fiului fiului de domn (beizade) al Moldovei, pe care convenția mondenă întemeiată pe această ascendență îl numea prințul Mihai Sturdza.
Anti-Babel. Sensuri ale Cincizecimii
La șapte săptămîni după Paștele iudaic se sărbătoreau primirea Legii pe Muntele Sinai și cele dintîi roade ale pămîntului.
Dor de începuturi
În preajma bunicilor, timpul se oprește în loc, iar nevoile și dorințele se împlinesc acum și aici.
Unici și unități statistice
Ce ți se-ntîmplă ție nu e deloc singular, ești unul dintre nenumărații oameni care trec prin aceeași dramă.
Cu ochii-n 3,14
Primii pași timizi ai relaxării în America: statul California le permite oamenilor să se scalde în ocean, dar nu le permite să stea pe plajă; statul New York le permite oamenilor să stea pe plajă, dar nu le permite să se scalde în ocean. Ambele recomandări au la bază studii științifice. Cum știința e imbatabilă, virusul e virus și oamenii – oameni, deduc că marea diferență se referă la ocean. Una-i Atlanticul, alta-i Pacificul. (S. V.)
„Dilema nouă”, sper
Dilema n-a încetat să fie un exerciţiu de libertate oferit spaţiului public.
Cronica teologică a pandemiei
Situația semnalată arată că BOR nu e condusă centralist, căci – iată – „autonomia eparhială” își impune regulile, oricît ar fi ele de ciudate.
Succes și eșec
Eram niște maimuțe bine instruite care treceau prin cercul de foc strict cînd le cerea dresoarea cu tutu-ul plin de paiete.
Colacul roșu
Bucuria lui fu molipsitoare și ceilalți copii, care zăceau destul de plictisiți pe șezlonguri, se priviră scurt și săriră și ei în bazin, împroșcîndu-se și făcînd o hărmălaie generală.
Cu ochii-n 3,14
Noua ademenire a clienților unei prăvălii de cafea (la pachet): „Cafeaua noastră e dezinfectată”. Mi-am imaginat, în viitorul noii normalități, gurmanzi care vor căuta plăcerile aseptice ale mîncărurilor, mirodenii sterilizate și gusturi accentuate, exotice de dezinfectant. (S. G.)
Reîntoarcerea la viață/realitate
Ne vom putea întoarce la bucuria de a fi afară și de a contempla lumea. Pe care, cumva, în momentul de față, ne temem s-o mai trăim.
Cu ochii-n 3,14
Cum și-au petrecut unii (mai exact, unele) începutul de relaxare? Am aflat de la televizor, unde o făptură a zilei de azi, cu un aer exuberant, spunea: „Am răstălmăcit toate magazinele!“. (D. S.)
Vladimir Ghika: străvezimea binelui
Monseniorul, după cum i se spunea, reușea să-i miște prin simpla sa prezență chiar și pe cei mai refractari față de lumea Bisericii.
Viața cu Dilema
În 1993, cînd am ajuns la Dilema, nu a fost deloc întîmplător. Mi-am dorit mult să lucrez la Dilema, de cînd am pus ochii pentru prima dată pe revistă.
Cu ochii-n 3,14
Există o creatură microscopică ce a supraviețuit tuturor extincțiilor în masă de pe planeta noastră. Se numește ursul-de-apă și e un fel de miriapod transparent. Ceea ce ne dorim cu toții. (M. C.)
Cereţi, căutaţi...
„Conceptul de Dumnezeu atotputernic” a încasat mereu, de-a lungul tuturor timpurilor, lovituri.
Însemnări pe ultima sută (de metri)
Nu știu dacă mai am ce și de cine să apăr, nu sînt convinsă că știu cum trebuie să mă apăr pe mine personal.
Cu ochii-n 3,14
Banca Vaticanului este singura bancă din lume cu meniu în limba latină. Nu, nu e nici o consolare dacă rămîi fără bani în cont. (M. M.)
Necrolog sau nou început?
Dilema veche e o parte afectiv-inconturnabilă din aventura generației post-comuniste.
Cîteva gînduri pentru mîine, poimîine
S-ar putea ca lumea de după pandemie să fie sastisită de emoticoane, de postări revărsate pe forumuri sau rețele de socializare, de munca de acasă.
Calul lui Esop
După data de 15 mai, cînd este preconizată ieșirea din starea de urgență, vom trăi într-o metaforă redundantă a unui bal mascat.
Adevărul prieteniei: o mărturie
Fără credință, prietenia nu este posibilă. Nici în cele umane, nici in divinis.
Cei șapte ani de acasă și igiena personală
Regulile de igienă ale mamei mele, devenite apoi ale mele, sînt, de fapt, sfinte.
Frumoasa fără trup: Mass-media din România la vremea pandemiei
În pofida rolului crucial pe care îl joacă în informarea publicului, în menținerea echilibrului în societate, în salvarea de vieți, presa nu pare a fi pe radarul autorităților române.
Cînd mergem la psihiatru și cînd mergem la psihoterapeut?
Dacă vă aflați în suferință și nu știți încotro să o luați, către psiholog sau către psihiatru, răspunsul meu este: oriunde.
Cu ochii-n 3,14
Un deținut american care a petrecut 44 de ani în închisoare a murit din cauza coronavirusului cu cîteva săptămîni înainte de a fi pus în libertate. Bărbatul refuzase să fie eliberat condiționat la începutul anului. După izbucnirea pandemiei de coronavirus, autoritățile i-au propus din nou să îl elibereze condiționat, din cauza riscului de îmbolnăvire. De această dată, deținutul a acceptat să fie pus în libertate. Doar că, pînă i-a fost aprobată cererea, a murit. Dacă nici ăsta nu e se numește de
Cum imiți competența?
Criza prin care trecem aruncă parcă o lumină mai clară asupra incompetenței din jurul nostru. Oameni, în posturi-cheie, care mimează calități pe care nu le au. Oameni cărora nu le pasă de alți oameni, dar se erijează, fără jenă, în protectori.
Trei roluri
Cum arată omul în spaţiul credinţei, al tradiţiilor spirituale? Ce „roluri” primeşte el?
Mereu de la zero
Putem spune că Războiul Rece a distrus, la noi, tensiunea dintre gîndirea majoră și definirea identității.
Familia și iubirea mai frustă
De Paști, de fiecare dată, mă apucă nostalgiile. Nostalgiile după familia mea. Cea din copilărie, pe vremea cînd eu eram copilul.
Un compromis rapid
În viața de zi cu zi, concesiile par de obicei fapte nevinovate, banalități.