Violența domestică nu are nuanțe

Publicat în Dilema Veche nr. 834 din 13 - 19 februarie 2020
Zizi și neantul jpeg

Trăim, în continuare, într-o lume care nu înțelege exact cum stau lucrurile. Cum stau dacă vrem să alegem partea lor cu adevărat bună, cea în care măcar nu facem rău aproapelui. Cea în care putem să ne punem în locul celuilalt, chiar dacă e diferit de noi sau chiar foarte diferit, să-i înțelegem diferența și să-l acceptăm ținînd cont de ea. Fără să judecăm, ba mai mult, învățînd să avem compasiune.

Cazul Ditrău ne-a spus că mai avem mult pînă să reacționăm așa: e mult mai simplu să îndepărtăm ce nu înțelegem, să dăm cu piatra, irațional și primitiv. Cazul Danielei Crudu, care a fost de curînd crunt bătută de iubitul (sună ironic, da) ei, e un alt exemplu de asemenea reacții: comentariile pe care nenorocirea vedetei le-a suscitat sînt mai mult decît răutăcioase, sînt, iarăși, de-a dreptul primitive, desigur doar unele dintre ele. Nu are nici cea mai mică importanță cine e femeia care a fost bătută. Cum arată, ce meserie are și cum s-a purtat cu respectivul bărbat. Nimic nu îndreptățește o astfel de reacție criminală. Absolut nimic. Așa cum spune Florina Presadă, într-o recentă postare pe Facebook: „Nu există pațachine, zdrențe, parașute. La fel cum nu există femeie care și-a căutat-o sau a meritat-o.

Comentariile apărute în spațiul public pe marginea agresiunii suferite de către Daniela Crudu sînt mărturia unei culturi care, pe de-o parte, încurajează această cultură a violenței, cu precădere a violenței împotriva femeilor, iar pe de altă parte ne arată că încă ne raportăm la femei prin prisma rolurilor în care ne dorim să le vedem. Aceste comentarii ne spun acum că femeia victimă a unei agresiuni trebuie să fie mamă și devreme acasă pentru a fi respectată și luată în serios.

Femeile pot fi ce vor ele să fie. Femeile trebuie să aleagă ce vor ele să fie. Libertatea și puterea de a alege cu adevărat a femeilor trebuie să ne motiveze în demersul nostru de a crea o societate mai justă. Mai ales ca legiuitori ar trebui să reflectăm constant dacă legile pe care le facem protejează această libertate și ajută femeile să ajungă în poziția de a alege ce fac cu viața lor.“

Avem, în continuare, noi, societatea (ceea ce nu înseamnă că fiecare dintre membrii ei gîndește fix așa, ci că ăsta e trend-ul care se întrevede), nenumărate prejudecăți în ceea ce privește femeile. Privind modul în care ar trebui ele să arate și să se comporte, conform unor norme invizibile, dar existente. În legătură cu ce înseamnă decența lor, cum ar trebui să se îmbrace și să se machieze.

Chiar noi, femeile, avem, cu atît mai mult, aceste prejudecăți. Dacă una dintre „suratele“ noastre e mai „botoxată“ și mai „siliconată“, ori doar mai machiată și îmbrăcată prea provocator, o judecăm și o etichetăm imediat: nu e „de-a noastră“, de-a celor „bune“, de-a celor care-și văd, cuminți, de casa lor, de familia lor, de bărbatul lor și nu ațîță așa, fără rost, poftele cui se nimerește.

Atît de adînc înrădăcinate sînt aceste prejudecăți încît ajungem, cu timpul, să le credem și să ne identificăm cu ele: ajungem să devenim fix personajele șterse și ofilite din ele, ba mai mult, chiar cele isterice și acuzatoare. De ce? Poate și pentru că, într-o anumită măsură, ne simțim amenințate de femeile „botoxate“ și „siliconate“, deși nu recunoaștem. Poate pentru că, în continuare, cel puțin pe față, la suprafață, tot ce are legătură cu sexul, într-un fel sau altul, direct sau indirect, ni se pare „murdar“ sau nedemn – lipsa educației sexuale în școli fiind o cauză evidentă a acestui tip de gîndire.

Așa cum articolul de pe digi24.ro punctează, „Cînd o femeie spune că a fost bătută, prima întrebare, aceea care vine firesc, este «De ce?». Nu este «Cum de-a fost posibil?», ci «De ce?». Asta nu înseamnă, de fapt, decît un singur lucru: un motiv există! I-a dat ea motiv! Încă un lucru: și în cele mai elitiste bule se poate rîde la poanta «Bate-o, că știe ea de ce!»“.

Pentru că lucrurile pot ajunge oricînd mult mai departe, așa cum s-a întîmplat cu femeia din Ilfov ucisă de soț: „Asta în condițiile în care avea ordin de restricţie împotriva bărbatului! Ordinul fusese emis de o lună și jumătate, după ce bărbatul și-a amenințat soția că o omoară. În absența unei brățări de monitorizare, un ordin de restricție e doar o hîrtie care nu se poate transforma, în nici un univers, într-un scut care să poată salva o viață“.

Sper ca, înainte să fie prea tîrziu pentru alte femei, legea privind violența domestică să se schimbe astfel încît să  ne apere, pe oricare dintre noi, eficient. Și, odată cu ea, și mentalitățile.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Capitală: femeie închisă în portbagajul unei mașini incendiate. Cum a fost salvată de polițiști și de operatorii 112 VIDEO
Un caz șocant de sechestrare a fost înregistrat luni dimineață în Capitală. O femeie a fost salvată de polițiști din portbagajul unei mașini incendiate.
image
Experiența nefericită trăită de o turistă într-un hotel de 4 stele din Sinaia. „Și un WC public arăta mai bine decât camera”
O româncă s-a plâns de condițiile oferite de un hotel de 4 stele din Sinaia. Femeia susține că a stat într-o cameră care merita cel mult două stele și a postat pe internet fotografii care vin în sprijinul afirmațiilor sale
image
Există legătură între cutremurul din Turcia și cele cinci seisme din România? Ce spun experții
După cutremurul devastator din Turcia, în această dimineață, au avut loc mai multe cutremure și în România. Seismologul Gheorghe Mărmureanu e explicat dacă acestea au legătură.

HIstoria.ro

image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.
image
Apropierea Ungariei revizioniste de Germania nazistă
Propaganda revizionistă maghiară, extrem de activă și de agresivă, a prins în străinătate și pe fondul lipsei de reacție a României.