Pentru ziua de mîine

Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
Theodor Pallady jpeg

Umanismul creștin ne vorbește despre iubirea aproapelui. A celui de lîngă tine, dar și a străinului căzut pe cale, din pilda samarineanului milostiv. Evanghelia lui Iisus Hristos predică fraternitatea universală, căci mîntuirea nu se limitează la poporul ales, iar Vestea cea Bună a iconomiei Fiului (întrupare, moarte pe cruce și înviere) se adresează virtualmente tuturor oamenilor. Firește că acest model, care nu e sentimental, ci practic, inclusiv și generos, pînă la jerfta de sine, și-a găsit, cu excepția sfinților canonizați de Biserică, numai întruchipări parțiale și contraziceri curente, ilustrate atît prin persistența viciilor inerente naturii umane deteriorate, cît și printr-o lungă cronică de abateri flagrante, de la deghizarea sclaviei sub pretexte misionar-civilizaționale pînă la războaiele religioase care au însîngerat Europa veche. De la Renaștere și Reformă, cînd intrăm colectiv sub zodia neopăgînismului antropocentric, a raționalismului și a pesimismului istoric vecin cu nihilismul, am tensionat paroxistic atît tema dominării de către om a unei naturi ostile (care trebuie supusă și exploatată în folosul speciei), cît și mentalitatea antiumanistică, rezultată științific din logica selectivă a darwinismului. Supraviețuirea celui mai bine adaptat și lupta pentru viață, la care au dreptul numai indivizii puternici, au primit expresii politice socialiste, naționaliste, apoi național-socialiste și național-comuniste: pe lîngă cultul ingineriei industriale, au apărut războiul industrial, lagărul de concentrare/exterminare și ingineria socială utopică, menită să aducă raiul terestru prin mijloace revoluționare. Regret că trebuie să rezum aceste evidențe: o fac pentru că ele au devenit a doua natură a gîndirii comune și nu mai realizăm (decît în rare momente de recul filozofic) decorul ideatic și ideologic în care ne mișcăm, chit că reflexe ale vechiului umanism creștin reapar periodic, mai ales după crizele majore (ultima dată, după WWII, cînd proiectul reconcilierii și reconstrucției europene s-a inspirat explicit din reasumarea valorilor uitate ale creștinismului). Abia în asemenea contexte extreme, după ce am ruinat de două ori patrimoniul nostru moștenit, ne-am adus aminte că modernitatea și (azi) postmodernitatea exaltă o Rațiune abstractă, o gîndire colectivistă antipersonalistă și o etică a forței complet străine de învățătura lui Hristos, aflată, fie că admitem sau nu, la originea succesului istoric al civilizației euro-americane.

Pandemia COVID-19 ne propune ca măsură profilactică fundamentală deja faimoasa „distanțare socială“: să stai cît mai departe de aproapele tău! Omul (infectat) e dușmanul omului sănătos… Virusul lucrează ca un emisar macabru & invizibil al unei naturi (sau planete) care, după cum îmi scria fiica mea, „pare să-și ia revanșa“. Omul prometeic, stăpîn al stihiilor, se urăște pe sine prin aproapele său, devenit pericol mortal. Confruntați cu frica de frică și cu un adversar microscopic, insidios, care poate cotropi exponențial populații dezarmate, reinventăm tribalismul etnic, deglobalizăm economia și reafirmăm statul-providență ca instanță care-și afirmă puterea prin monopolizarea stării de excepție. Cu toate acestea, trăim intuitiv și profetic într‑o lume care, după ce va fi fost izbăvită medical, „nu va mai fi aceeași“. Fie ne reconciliem arcadic cu natura, ne moderăm consumismul și regîndim solidaritatea în termenii unui revival creștin, fie ne transformăm într-o rasă de zombies care viețuiesc online, artificializați aseptic, adică într-o populație de telemuncitori mizantropici. Vom găsi, prin reflecție iluminată de patosul vindecării, media între aceste căi, pentru că toate ajustările post-criză au fost deja prefigurate în dezbaterea academică și în căutările noastre spirituale. Dumnezeu – pe care scientismul nostru mistic l-a redus la terifianta tăcere a spațiilor infinite – nu ne dă niciodată lecții indescifrabile. Sper că vom fi și de această dată capabili să-i asimilăm mesajul, ceea ce îmi redă, oricît de difuz, optimismul deocamdată pierdut.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.