Tur de orizont

Publicat în Dilema Veche nr. 832 din 30 ianuarie - 5 februarie 2020
Theodor Pallady jpeg

În trei decenii de libertate, fostul bloc comunist a înlocuit sfera de influență sovietică prin bascularea în UE și Pactul de la Varșovia prin aderarea la NATO. Și influențele culturale majore (cele care au remodelat științele și artele, moravurile și aspirațiile, canoanele estetice și sensibilitățile colective) au provenit dinspre Paris, Berlin, Londra și New York. Est-europenii au redescoperit faptul religios și democrația, așa cum au intrat în societatea-spectacol (inițial dominată de media, apoi de mediul virtual) sau au devenit dependenți de consum (cu accentul tipic burghez pe bunuri electronice și automobile). Toate aceste evoluții pot fi numite ca atare pentru că s-au produs din voința majoritară a cetățenilor, pe fondul superiorității tehnologice și economice a Occidentului, care oferea guvernelor și comunităților naționale scăpate de comunism cea mai atractivă soluție de prosperitate. Adevărul e că URSS nu a cucerit estul Europei prin farmecul stilului de viață propus de marxism-leninism, cît pe șenilele tancurilor invadatoare și ale terorii ideologice. Traversînd deșertul roșu, popoarele captive în totalitarismul roșu au visat neîncetat Occidentul, idealizîndu-l facil și constant. Pînă și delirul autarhic al regimului ceaușist se baza pe spionaj industrial și rețete preluate din Vest, ca premiu pentru abil simulata lui „independență“ față de Moscova.

Abia de un deceniu au apărut în estul continentului temerile față de uniformizarea americană a globalizării, nativismul catolic sau ortodox, conservatorismul moral cu tentă antioccidentală și euroscepticismul față de birocrația nivelatoare a instituțiilor comunitare. Brexit-ul dovedește că, de fapt, asemenea replieri identitare și suveraniste nu sînt specifice noilor veniți (deși UK a intrat în fosta Comunitate Europeană tîrziu, nefiind stat-fondator). Pentru moment, spaima față de revizionismul rusesc și memoria traumei sovietizării forțate țin balanța înclinată către Occident. Nu putem spune că, prin acuzata lor „derivă iliberală“, statele ex-comuniste vor să iasă din UE și NATO sau că sirenele euro-asianismului dughinist seduc elitele intelectuale din București, Sofia, Varșovia, Budapesta, Bratislava sau Praga. Decalajele s-au redus, emigrația masivă a instalat în Europa apuseană enclave estice dinamice, creșterea economică n-a încetat, convergența rămîne sus pe agenda executivă. Chiar dacă UE pare lipsită de unitate politică și de viziune – sau exclusiv cantonată pe o agendă sofisticată și nerealistă (în raport cu amenințările din vecinătatea orientală și africană) –, opinia publică din Est rămîne majoritar pro-europeană și pro-americană. Cearta sau treptata înstrăinare se produce mai ales între puternicii fondatori ai UE și SUA președintelui Trump. Sînt convins totuși că ea nu va duce la un divorț strategic. Vor prevala rațiunea diplomatică și analiza intereselor comune pe termen lung, chit că, între timp, China își extinde amprenta europeană (5G Huawei/investiții de infrastructură) și cîntă ariile îndrăgite la Bruxelles (climate change etc).

În 2020 vor avea loc alegeri la Washington, iar noi ne arătăm (ca marginali solidari) destul de anxioși cu privire la dosarul iranian, inflamat de curînd și gata să deschidă spirala unui conflict mai amplu. Adevărul e că Europa stă în ochiul ciclonului. Ne simțim fragili, descentrați, expuși unor curenți globali volatili, cu potențial destabilizator. Am intrat într-un club care a fost timp de cinci secole buricul pămîntului și constatăm că sincronizarea noastră coincide cu o lejeră schimbare de statut, decisă de actori care ne depășesc radical puterea națională. E deci salutară „cumințenia“ noastră din ultimul deceniu (cînd am devenit un partener, cum se spune, predictibil) dacă ea nu se transformă în stagnare, lipsă de ambiție, inerție provincială și fatalism reactiv. Să nu facem valuri la marginea NATO, dar nici să nu alunecăm într-o complezență adormită, care ignoră obtuz transformările regionale și mondiale. Vom reuși?

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.