Credin╚Ťa ╚Öi miracolele

Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
Credin╚Ťa ╚Öi miracolele jpeg

O ├«nr─âd─âcinat─â obi╚Önuin╚Ť─â intelectual─â situeaz─â miracolele ├«n zona pu╚Ťin frecventabil─â a ira╚Ťionalului. Potrivit acestei convingeri, ceea ce nu poate fi explicat ra╚Ťional r─âm├«ne ├«ntr-un soi de ÔÇ×carantin─âÔÇť, unde se cuvine tratat cu maxim─â suspiciune. Miracolul devine o problem─â care, momentan, nu poate fi solu╚Ťionat─â, astfel ├«nc├«t ÔÇ×realitateaÔÇť sa este oarecum suspendat─â ╚Öi depinde de rezultatul unor ulterioare investiga╚Ťii. ├Äns─â pentru omul religios, miracolul este un semn al prezen╚Ťei, al irumperii puterii divine ├«n lumea vizibil─â: dintrÔÇĹodat─â, ordinea comun─â a vie╚Ťii ╚Öi a mor╚Ťii ├«╚Öi pierde caden╚Ťa irevocabil─â, fiind bulversat─â de o noutate care suscit─â uimirea, deconcerteaz─â ╚Öi stinghere╚Öte. Tradi╚Ťiile religioase con╚Ťin nenum─ârate m─ârturii despre ambivalen╚Ťa miraculosului ╚Öi receptarea sa, oferind ├«n acela╚Öi timp criteriile interne pentru a discerne autenticitatea ╚Öi sensul acestuia.

Aici intervine credin╚Ťa: departe de a fi o ├«nclina╚Ťie subiectiv─â spre ira╚Ťional ╚Öi fantasmele sale, ea este o condi╚Ťie exigent─â a minunii. S─â lu─âm doar c├«teva exemple din Noul Testament. ├Än unele cazuri, Iisus a l─âudat credin╚Ťa celor pentru care a s─âv├«r╚Öit vindec─âri: a suta╚Öului care ├«i cerea ajutor pentru slujitorul s─âu ╚Öi a femeii cananeene care st─âruia ├«n rug─âmintea pentru fiica sa demonizat─â. O alt─â situa╚Ťie paradigmatic─â este cea a lui Petru care, v─âz├«ndu-l pe Iisus venind pe ap─â, a mers c─âtre El, dar a ├«nceput s─â se scufunde c├«nd s-a ├«ndoit. ╚śi, nu ├«n ultimul r├«nd, Iisus leÔÇĹa spus ucenicilor c─â prin credin╚Ťa ├«n El vor face acelea╚Öi fapte minunate ╚Öi chiar ÔÇ×mai mariÔÇť dec├«t cele pe care le-a s─âv├«r╚Öit. Credin╚Ťa apare astfel ├«n rela╚Ťie cu puterea divin─â care se manifest─â restaurator ╚Öi suveran. Nu-i limiteaz─â libertatea lui Dumnezeu de a interveni, ci constituie un orizont de posibilitate ╚Öi de ├«n╚Ťelegere a acesteia, ╚Öi mai presus de toate o participare esen╚Ťial─â a omului. Cele mai profunde reflec╚Ťii despre miracol insist─â asupra rolului credin╚Ťei de a primi darul pe care ├«l face Dumnezeu, cu alte cuvinte: de a se situa eficace ├«n proximitatea divin─â. Capacitatea aceasta se exprim─â ╚Öi prin solidaritate sau, am putea spune, prin delega╚Ťie, atunci c├«nd nu cel vindecat intr─â ├«n rela╚Ťie direct─â cu Iisus, ci persoana sau persoanele care se roag─â pentru el.

Pentru Origen, de pild─â, minunile ├«nf─âptuite de Hristos fac parte dintr-o pedagogie reprezent├«nd doar suprafa╚Ťa unei rela╚Ťii de ad├«ncime. ├Än orizontul credin╚Ťei, actuale sau poten╚Ťiale, miracolul este ca o invita╚Ťie sau ca un stimul, puternic, f─âr─â ├«ndoial─â, dar nu constr├«ng─âtor. A vedea cu ochii t─âi cum se petrece ceva miraculos e o interpelare existen╚Ťial─â,  o punere ├«n ac╚Ťiune a capacit─â╚Ťii de a crede, ├«ns─â credin╚Ťa nu este, fundamental, o credin╚Ť─â ├«n minuni, ci ├«n ordinea, ├«n╚Ťelepciunea ╚Öi puterea Celui care se face vizibil prin ÔÇ×semne minunateÔÇť. Altfel spus, credin╚Ťa este chemat─â s─â se dezvolte ca o veritabil─â cunoa╚Ötere a ├«nv─â╚Ť─âturii care se exprim─â prin ac╚Ťiunea taumaturgic─â ╚Öi a adev─ârului etern ce prinde chip printr-un gest s─âv├«r╚Öit ├«n timp. ╚śi pentru Augustin, esen╚Ťial este dinamismul anagogic al rela╚Ťiei dintre vizibil ╚Öi invizibil c├«nd ├«ncerc─âm s─â p─âtrundem sensul miracolului: dar al milostivirii divine, care trebuie s─â ne fac─â s─â trecem de scoar╚Ťa sensibilului. Iat─â cum ├«╚Öi ├«ndemna credincio╚Öii din Hippona: ÔÇ×Fii atent la ceea ce vezi ╚Öi crede ├«n ceea ce nu vezi. Cel care te-a chemat la credin╚Ť─â nu te-a abandonat. Desigur, ├«╚Ťi cere s─â crezi ceea ce nu po╚Ťi vedea, dar nu te-a l─âsat f─âr─â s─â vezi ceva ce poate s─â ajute credin╚Ťa ta ├«n nev─âzutÔÇť. Miracolul se afl─â la aceast─â intersec╚Ťie a vizibilului cu invizibilul ca semn, ca instrument catalizator, ca pecete a unui dialog ├«ntre libertatea divin─â ╚Öi cea uman─â, ├«ns─â niciodat─â ca scop al credin╚Ťei sau ca prob─â ultim─â a ei. ├Än fa╚Ťa puterii dumnezeie╚Öti care intr─â ├«n lumea noastr─â, atitudinea cea mai potrivit─â e cuprins─â ├«n formula evanghelic─â at├«t de drag─â lui Nicolae Steinhardt: ÔÇ×Cred, Doamne, ajut─â necredin╚Ťei mele!ÔÇť. Doar astfel receptivitatea exprimat─â prin credin╚Ť─â se poate ├«mplini ├«ntrÔÇĹo rela╚Ťie liber─â, ├«n care ├«╚Öi au locul lor ╚Öi suferin╚Ťele noastre, ╚Öi t─âcerea lui Dumnezeu.

Bogdan T─âtaru-Cazaban este cercet─âtor ├«n istoria religiilor. A publicat recent (├«mpreun─â cu Daniela Dumbrav─â): Andr├ę Scrima: exp├ęrience spirituelle et langage th├ęologique, Roma, 2019.  

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.