Cu ochii-n 3,14

ÎN ZILELE NOASTRE,
CÎND TOT SOIUL DE BAZACONII
SÎNT ESENȚIALE, UZUL RAȚIUNII
S-A DISTRIBUIT ÎN MOD ECHITABIL
ÎNTRE DIVERSE CREATURI DOMESTICE

● În zilele noastre, cînd în locul vechii spaime „Vin rușii!“ s-a instalat noua teroare „Vin virușii!“, auzi la televizor diverse chestii interesante, cum ar fi asta: „În unele spitale lipsesc condițiile precare de igienă“. (D. S.)

● Legea vaccinării obligatorii stîrneşte, de vreo trei ani, de cînd se află în parcurs legislativ, tot felul de reacţii ultragiate din partea unor grupuri de cetăţeni îngrijoaţi. Argumentele se pot încadra în trei categorii. Unii o contestă invocînd tot soiul de bazaconii pseudo-ştiinţifice şi susţin că vaccinurile fac mai mult rău decît bine; alţii sînt de acord cu vaccinarea, dar să nu fie obligatorie, că le încalcă libertatea; în fine, alţii resping vaccinul din diverse motive religioase. „Dacii liberi“ constituie o categorie cu totul specială. Pe scurt, ideea lor e că, dacă tot e să murim, hai să murim cu demnitate, adică nevaccinați. Ca dacii. (M. M.)

● În 2017, cercetătorii au descoperit o specie de omizi care pot mesteca plastic, chiar și unele tipuri extrem de nocive pentru planetă. Potrivit CNN, noile cercetări au descoperit că acești viermi au un tip de bacterii intestinale care sînt esențiale în procesul de biodegradare. Aceste larve au fost descoperite accidental de un apicultor care le-a pus într-o pungă pentru a le îndepărta de stupul albinelor, iar ele au început să roadă punga de plastic foarte rapid. În natură se pare că există de toate. (A. M. S.)

● Totdeauna am apreciat pertinența discursului public (dar și privat, pe Facebook) al dnei Gabriela Firea, primarul (încă) urbei numite capitală. De curînd, sinceritatea dnei Firea s-a dovedit de-a dreptul înduioșătoare. Simpla enunțare a unui nume de contracandidat la primăria pe care dna Firea o socoate pe drept și pe veci în subordinea sa o face să declare, neputincioasă, „noaptea minții“. Care minte? A domniei-sale, evident. Minte care se întunecă, nu mai raționează, se poticnește în bîlbe care mai de care mai aiuristice, fără legătură cu sujetul vorbirii și chiar fără legătură între ele. Un șir dezlînat de comentarii trunchiate la o posibilă intrare în cursa electorală a unui contracandidat. Școlită și în continuare hrănită la sînul marelui partid-mamă, dna Firea își pierde uzul rațiunii, se pierde cu firea (o fi vreun joc perfid de cuvinte în atare deplină sinceritate…) în încercarea disperată de a‑și convinge posibilii alegători că domnia-sa nu poate avea contracandidat. Pentru că la partid a învățat că ea e unică. Unică și de nezdruncinat. Drept care de neînlocuit. Cel puțin așa crede/se crede. (R. M.)

●Think tank-ul The Australia Institute constată cu îngrijorare că, pe parcursul ultimelor două decenii, verile din Australia au fost, în medie, cu o lună mai lungi decît în urmă cu o jumătate de secol, în timp ce iernile s-au micșorat cu trei săptămîni. Deducem de aici că diferența de o săptămînă s-a distribuit în mod echitabil între primăvara și toamna australiană. (M. P.)

● Anul ăsta am reperat și un trend filozofic între mărțișoare: am văzut multe cu pomul vieții, populat cu diverse creaturi. (I. P.)

● Dincolo de lupta cu coronavirusul, China își găsește timp să rezolve problemele din Pakistan. O companie chineză vrea să trimită acolo 100.000 de rațe cu o misiune clară: combaterea invaziei lăcustelor, cea mai gravă din ultimii 20 de ani. Au fost preferate rațele altor zburătoare domestice pentru că stau în grup, deci sînt ușor de condus, și au un apetit considerabil. O singură rață poate da gata 200 de lăcuste pe zi. În Pakistan le-ar așteapta, prin urmare, un adevărat dezmăț culinar. Experții chinezi prezenți deja în zonele cu probleme s-au simțit însă insultați de această idee, considerînd-o nerealistă, și militează pentru folosirea pesticidelor pentru a anihila lăcustele. (A. A. D.)

NICI SĂ COBORI TREPTE
NU MAI AI TIMP DE CÎND A APĂRUT
POSIBILITATEA DE A ALEGE NEGATIV

● Lansarea filmului No Time to Die, noul lungmetraj din seria Bond, a fost amînată de coronavirus. Nici să mori nu mai ai timp în vremuri de restriște. (M. P.)

● Mă bucur să văd tineri citind cărți, dar mă întreb: cît de imbecil trebuie să fii ca să stai cu nasul într-o carte sau în telefon, în timp ce mergi pe stradă sau traversezi, urci sau cobori trepte (și alții chiar la volan)? Mă mai întreb dacă acest trend de care se molipsesc din ce în ce mai mulți o fi pe bune sau doar se prefac. (A. D.)

● Într-o simpatică postare de Twitter, Bernard Pivot face profilul virusului Corona, cunoscut de specialiști și de lumea întreagă (căci toți devenim repede specialiști) sub codul 2019-nCoV. Iată ce caracter are virusul în viziunea lui Pivot: e anticapitalist (a dus la căderea burselor), iubește aurul (prețul aurului a crescut cu 9% de cînd a apărut el pe lume), e ecologist (radarele au constatat împuținarea avioanelor în zbor), e mizantrop (detestă oamenii care vorbesc între ei, față către față) și e puritan (oprește îmbrățișările și pupăturile). Nu știu de ce, dar după ce am citit acest portret, am dat fuga să recitesc „Bacilul lui Koch“ de Topîrceanu. O lectură pe care v-o recomand în aceste timpuri. (S. V.)

● Anul trecut, într-un oraș din Michigan, Omena, o pisică a fost aleasă în funcția onorifică de primar. Anul acesta, francezii din Rennes, Franța, au posibilitatea de a alege și ei, pentru aceeași funcție, tot o pisică – propusă de partidul La France Insoumise. În contextul politic de azi (local și global), ajungi să te întrebi, cu toată seriozitatea: „De ce nu?“. (S. G.)

● Poliția din Lituania a anunțat că a intervenit pentru a elibera o femeie pe care soțul său o închisese în baie, pentru că se temea că ea ar putea avea coronavirus. „Am fost informați că un bărbat și cei doi fii adulți au refuzat să lase o femeie să iasă din baie după ce ea le-a spus că ar putea fi infectată cu coronavirus“, a spus purtătorul de cuvînt al Poliției naționale. Frica și iubirea de aproape nu prea fac casă bună împreună. Din fericire, femeia a fost testată negativ la coronavirus. (A. M. S.)

Foto: Șerban Mihai Georgescu (sus), Marius Chivu (jos)