Frumoasa fără trup: Mass-media din România la vremea pandemiei

1 mai 2020
Frumoasa fără trup: Mass media din România la vremea pandemiei jpeg

Pe 16 martie, România a declarat starea de urgență pentru a controla efectele pandemiei de COVID-19. Decretul prezidențial prin care se instaura starea de urgență prezenta explicit drepturile pe care măsurile excepționale luate în această perioadă le vor putea limita. Deși nu se afla pe lista acestor drepturi, libera exprimare a fost puternic restricționată. Decretul a creat tuturor instituțiilor și autorităților publice, dar și entităților private obligația de a contribui „la campania de informare publică privind măsurile adoptate și activitățile desfășurate la nivel național” [1]. Decretul împuternicește organismul de reglementare în comunicații, ANCOM, să elimine publicațiile online care diseminează știri false (judecate ca atare de către Ministerul Afacerilor Interne, în baza unor criterii netransparente) și dublează termenele în care se răspunde cererilor de informații publice. În ciuda caracterului evident restrictiv al acestor măsuri, se pare că libertatea de exprimare n-a fost un drept suficient de important pentru a fi menționat ca atare în textul decretului.

Cînd Suceava a fost declarată focarul unui „accident epidemiologic” - cu aproape o tremie din cazurile de îmbolnăvire din întreaga țară - orașul a intrat în carantină cu totul. Nimeni nu avea voie să intre și să iasă din oraș. S-au făcut cîteva excepții pentru oamenii ale căror profesii depindeau de accesul în oraș: cei cu activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitar, al administrației publice locale, în serviciile de utilitate publică și altele asemenea [2]. Încă o dată, jurnaliștii lipsesc de pe lista celor care au nevoie de libertate de mișcare. Ca și cum meseria lor ar fi neimportantă pentru eforturile de stăvilire a pandemiei.

Ziarele se plîng că factorii poștali nu mai ajung cu ziarele la abonați, ceea ce lovește și mai tare presa tipărită, care se afla deja în suferință din cauza restricțiilor de circulație impuse cetățenilor care obișnuiau să-și cumpere ziarul de la chioșc. Și aceasta în perioada de reînnoire a abonamentelor și fără un preaviz dat caselor editoriale. Abonamentele sînt frecvente în special în zona rurală, unde populația se află deja în risc de precaritate informațională. Din nou, mass-media pare lipsită de importanță. Chiar și pentru Poșta Română.

În săptămînile de început ale stării de urgență, pentru a ușura efectele carantinei asupra economiei, Guvernul a decis să înființeze un fond pentru șomajul tehnic, care să susțină companiile forțate să-și reducă sau să-și înceteze activitatea pe durata epidemiei. Fondul poate a oferit o gură de aer proaspăt pentru unele industrii, dar n-a fost de nici un folos pentru mass-media. Companiile de media nu își pot trimite angajații acasă pur și simplu. Dimpotrivă, nevoia de informație corectă, la zi și ușor de înțeles a fost mai mare ca niciodată și mass-media a fost instrumentală în circularea ei - ba chiar obligată să o facă, în virtutea decretului.

În acest timp, românii în autoizolare par să stea lipiți de canalele mass-media - și pe bună dreptate. Televiziunile au recîștigat în martie 400.000 de telespectatori, aproape jumătate din milionul pierdut în ultimii cinci ani [3]. Politicienii de vîrf, de la președinte în jos, fac turul televiziunilor, zi și noapte, prezentînd și explicîndu-și deciziile și acțiunile în fața poporului. Traficul de internet fix a crescut cu 28% în prima lună a restricțiilor stării de urgență [4]. Cu toate acestea, măsurile de sprijin pentru presă întîrzie - să zicem așa, ca să ne păstrăm optimismul.

Aceste exemple demonstrează că, în pofida rolului crucial pe care îl joacă în informarea publicului, în menținerea echilibrului în societate, în salvarea de vieți, presa nu pare a fi pe radarul autorităților române. Este ca și cum oamenii se bucură de beneficiile mass-media, dar nu-i înțeleg funcționarea și modelul de business, detaliile și resorturile. Presa din România seamănă foarte tare cu Frumoasa fără trup din poveste: mult iubită și rîvnită, niciodată cuprinsă.

Ioana Avădani este președintele Centrului pentru Jurnalism Independent.

------------------------------------------------------------------------------------

[1] https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei 

[2] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ordonanta-militara-6-carantina-totala-la-suceava-1283998#highlight-1283998-1

[3] https://www.paginademedia.ro/2020/04/consum-tv-stare-de-urgenta-crestere 

[4] https://www.ancom.ro/consumul-de-internet-n-cre537tere-n-contextul-starii-de-urgen539a_6261

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.