Societate

Pagina 89
Istoria e cea mai frumoasă poveste? jpeg
Istoria e cea mai frumoasă poveste?
Dacă ar fi să analizez pe scurt istoria relaţiei pe care am avut-o de-a lungul vieţii cu televizorul, aş clasifica-o drept complicată, instabilă, volatilă, năbădăioasă chiar. „Vîrsta de aur“ ar fi cea din anii ’70, cînd serialele de desene animate mă ţintuiau pur şi simplu în faţa ecranului, într-o stare de euforie şi dependenţă totală.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
● În toiul nopţii, zapînd la TV, aflu că „Nilă nu i-a cumpărat niciodată hăinuţe Danielei Crudu“. Bănuiesc că era vorba despre un soi de tragedie. (S. G.) ● Oamenii de ştiinţă au reuşit să capteze pentru prima dată sunetul unui atom, care se aude ca nota Re, însă cu douăzeci de octave peste cea mai înaltă notă a unui pian. În altă parte a globului, nişte ingineri creau lumina solidă. Lumea este încă un loc magic unde mai există lucruri noi sub soare. (M. C.)
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg
Pe Podul Mogoşoaiei cu Iancu Otetelişanu
Cine este Conaşu’? Iancu Otetelişanu este un important boier al vremii. Cu moşii şi case în Oltenia, Iancu îşi trage numele de la moşia principală din Otetelişu, judeţul Vîlcea, acolo unde neamul acestui boier îşi are obîrşia şi unde îşi începe cariera.
Bun şi rău jpeg
Europa creştină sau Europa cretină?
Poate că soarta proiectelor mari, de anvergură istorică, este să se exprime în detalii. În orice caz, aşa a fost de la început gîndit proiectul Uniunii Europene: o mare construcţie politică destinată să trăiască secole, alcătuită dintr-o sumedenie de detalii concrete puse în operă de o birocraţie infinită.
Oborul – os cu os jpeg
Criza lămîilor
Hai, că ne-am procopsit. Avem criză la lămîi. Asta e criză de boier, pardon, de hipster. Dragă, mi-e tare hangri şi uitaut lemon, behăi. Au, no behăit, bicause de boala limbii albastre. Sînt boli, molime, contaminări pe tot mapamondul, sîntem sub zodia unei crize mici, care să ne atingă la nervi, bă, ăştia cu lămîile mă fac la nervi.
Dialoguri întrerupte jpeg
Şcoala pe care nu o protejează nimeni
Ceea ce se întîmplă acum în învăţămîntul românesc este – să nu ne temem de cuvinte – o reală ameninţare pentru viitorul ţării: elevii din ciclul primar nu au încă manuale, ceea ce, pe de altă parte, îi încadrează printre şcolarii norocoşi, de vreme ce colegii lor de la gimnaziu sau liceu învaţă după manuale proaste, neadecvate.
Mîrlanii cu palat jpeg
Revoluţia boabelor
Mi-am bătut joc de munca fermierilor din Peru şi Bolivia. Am aruncat la gunoi două pungi – una de quinoa şi una de amaranth – începute şi uitate cu lunile în măruntaiele cămării. Se stricaseră. Luasem cele două pungi într-un avînt organic, încă de anul trecut. 2013, an care a fost declarat a fi al superalimentului quinoa.
La drum – propriul road movie jpeg
Cînd natura vine peste tine
Nu sînt, în general, o persoană contemplativă, cu mare interes pentru peisajele din jur. Cînd eram mică, părinţii mă rugau să mă uit pe geamul maşinii, în timp ce navigam printre mînăstirile din Bucovina, iar eu citeam Tom Sawyer.
Profesorul „Bine cu“ jpeg
Profesorul „Bine cu“
În fiecare an, de peste douăzeci de ani încoace, profesorul Kim face constant trei lucruri: vizitează Praga, vara, scrie un text despre Milan Kundera, toamna, şi organizează o excursie pentru profesorii străini din universitatea sa, primăvara.
Cît de prost se mbracă Busu jpeg
Cît de prost se-mbracă Busu
PRO TV-ul îşi schimbă grila din mers, încearcă să reducă costurile şi să rămînă lider de piaţă – dar vestimentaţia dementă a lui Busu e pe cît de schimbătoare, pe atît de perenă. Ar fi bine, poate, să-i spună cineva că se-mbracă aiurea, m-am gîndit.
Duplicitate și nuanțe jpeg
Unde sînt ţăranii?
Nea Gheorghe are 71 de ani şi e dintr-un sat din Dîmboviţa. Îl ştie toată piaţa, le spune bancuri din alea vechi, cu Ceauşescu, unor fete care vînd mezeluri „fără E-uri“ în „hala de sus“ şi-i îmbată sistematic cu rachiu de mere făcut în casă pe cei doi vînzători de la buticul de unde-şi mai cumpără cîte un suc.
La ce sînt bune jocurile online? – un scurt instructaj pentru părinţi jpeg
La ce sînt bune jocurile online? – un scurt instructaj pentru părinţi
De multe ori, de altfel, am rămas uimită de cîtă „umanitate“ există în lumea virtuală. De cîtă înţelegere şi solidaritate. După doi ani de experienţă constantă ca jucător care a început, de fapt, ca un experiment social, mă adresez în primul rînd părinţilor pentru care jocurile pe calculator sînt o mare problemă.
Relansarea economică prin consum jpeg
Relansarea economică prin consum
Banii sînt ca un medicament, luaţi în cantitate mare pot produce dezechilibre mai grave decît cele pe care le dorim tratate, şi luaţi în cantitate mică nu ajung. De asemenea, nu în orice ţară şi nu în orice moment poate fi folosită expansiunea monetară ca metodă de asigurare a unei creşteri economice.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
● În urma unui inventar, librăria Humanitas a realizat un top al celor mai furate cărţi din 2013. Pe primul loc se află De ce este România altfel, de Lucian Boia, pe locul doi Dragul meu turnător, de Gabriel Liiceanu, urmate de Faţă către faţă, întîlniri şi portrete, de Andrei Pleşu. Pare a fi o succesiune logică, dintr-un test IQ. (S. G.) ● „La cîte operaţii estetice mi-am făcut, mă-ntreb dacă Dumnezeu o să mă mai recunoască după ce-o să mor“, a zis la un moment dat Joan Rivers. Actriţa a murit
Un zodiac de la 1800 jpeg
Un zodiac de la 1800
Astrologia a suscitat dintotdeauna interesul norodului. De fapt, angoasele noastre de toate felurile au stimulat şi au dezvoltat pînă la obsesie arta ghicitului. Nu prea avem o istorie în acest sens, deşi este un subiect esenţial în devenirea noastră.
Alte alegeri jpeg
Pentru votul obligatoriu
În zgomotul produs de anul electoral 2014, parcă mai asurzitor decît în trecut, sau poate urechile noastre au obosit, se face auzită firav o vorbă, îşi face simţită prezenţa o idee. Este vorba despre potenţialitatea introducerii votului obligatoriu la baza sistemului electoral românesc.
Oborul – os cu os jpeg
Dac-aş fi o roşie
Aş vrea să mă coc tot. Povestea este că nu aş mai putea, că nu mă mai pot. Nu mai am cum, sămînţa nu mă mai ajută. Am luat din Obor cele mai roşii roşii şi uite, sînt crudace, verzi. Dacă aş fi un pepene, aş vrea să mă coc tot, dar nu mă mai ajută sămînţa.
Dialoguri întrerupte jpeg
Visul românesc
Habar nu am cum a reuşit Mihai să treacă de toate pericolele care îl pîndeau: abandonat de toţi, cu multe greutăţi, ar fi putut să aleagă să trăiască fără reguli, flămînd şi drogat, în devălmăşia străzii, pus pe furat sau cerşit (pentru pîine sau băutură), gata să intre în găşti de cartier sau să spargă case.
Mîrlanii cu palat jpeg
Vine o vreme
Am fost unul dintre fumătorii exasperaţi de campania asta mondială anti-fumat. Am fost unul dintre fumătorii pasionaţi de ritual, de gust şi miros. Am fost dintre cei care s-au simţit literalmente jigniţi şi hărţuiţi de fotografiile dezgustătoare puse pe pachetele de ţigări şi de nazismul militanţilor anti-fumat.
La drum – propriul road movie jpeg
Romantism cu şofer de taxi
Oricît aş citi din manuale de popularizare de genul Bărbaţii sînt de pe..., Femeile de pe..., totuşi, nu mă pot vindeca de puseurile romantice tipic feminine, aş fi zis. Aş fi zis pînă acum, pînă la întîlnirea, absolut întîmplătoare, cu un taximetrist.
Cum a funcționat media în tragedia de la Colectiv jpeg
Banii lui Tolontan şi voturile PMP
Zilele trecute, o serie de documente financiare apărute pe filieră ANAF au făcut vîlvă pe Internet şi în ceea ce a mai rămas din presa clasică. Conform acestora, Cătălin Tolontan avea, în anii buni ai Gazetei Sporturilor, venituri din drepturi de autor de 35.000 de euro lunar net. Scandalos! Sau nu?…
Duplicitate și nuanțe jpeg
Zece ore în tren
În anii ’80, în vacanţele de vară, făceam cîte şapte ore şi jumătate, uneori opt, cu trenul pînă la bunici, la Cluj. Era cea mai lungă călătorie pe care mi-o puteam imagina pe atunci. Săptămîna trecută, acelaşi drum a durat zece ore. Cu un Intercity. În acest timp, puteam lejer să ajung la New York.
Ritmuri solare şi sărăcie desăvîrşită – călătorie în Ciad jpeg
Ritmuri solare şi sărăcie desăvîrşită – călătorie în Ciad
Prima ieşire din Ndjamena. Era şi timpul – ajunsesem să mă sufoc la birou, după multele ore de lucru de zi cu zi, într-un acelaşi spaţiu, destul de restrîns, în care mă mişc, alături de colegii mei şi de cei cîţiva amici din lumea umanitară.
Noua faţă a războiului din Estul Europei – Vietnam – Afganistan – Ucraina jpeg
Noua faţă a războiului din Estul Europei – Vietnam – Afganistan – Ucraina
Metodologia pe care Rusia o aplică astăzi în destabilizarea Ucrainei, cel puţin în stadiul actual, nu se încadrează în tiparul agresiunii clasice, prin mobilizarea de formaţiuni compacte de tehnică militară şi trupe care iau cu asalt teritoriul unui stat.
Cu ochii n 3,14 png
Cu ochii-n 3,14
● În Gara de Nord mi s-au şterpelit gazetele din buzunarul rucsacului: două numere din România literară şi una bucată Observator cultural. Să mai zică cineva că în România nu se citeşte. Chiar şi pe furate, tot e bine. (R. M.) ● La Mediaş, reclama unui producător de dulapuri încastrate anunţă: „Vindem dulapuri înzidite“. Zidul de origine slavă învinge castrum-ul latinesc. Şcoala Ardeleană se întoarce în mormînt. (M. P.)
O altfel de medicină – interviu cu Ionuţ CORBEA jpeg
O altfel de medicină – interviu cu Ionuţ CORBEA
Dragostea mea cea mai mare este medicina alopată. Din nefericire, organismul uman este mai complex şi e posibil să existe şi o altă dimensiune a lui, pe care medicina alopată, deosebit de materialistă şi carteziană, refuză să o vadă.
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg
Un pic mai frumos ca dracu’ – despre frumuseţea bărbaţilor
Societatea trecutului valorizează mai puţin frumuseţea masculină. Un bărbat ar trebui să fie „un pic mai frumos ca dracu“, sau „bărbatul nu stă în frumos“, sentinţe regăsite în proverbele culese de Anton Pann; aşadar, nu ar avea prea multe motive să se îngrijească de frumuseţea sa.
O copilărie cu aromă nemţească jpeg
O copilărie cu aromă nemţească
Deşi născut la Braşov, sub teroarea arestărilor comuniste, simţite de familia mea cu doi bunici – intelectuali de vază ai oraşului şi foşti primari – părinţii mei au luat decizia de a se muta la Sibiu, unde aveam rude din partea unei bunici şi unde tatăl, pe atunci inginer la CFR, s-a putut transfera uşor.
Ionesco şi victoria dezordinii jpeg
Ionesco şi victoria dezordinii
Teatrul se distinge de literatură – sursa de iubire şi totodată de neiubire! – prin inserţia unui actor, prezent, viu, între ficţiune şi realitate. El e un intermediar ce, uneori, furnizează elemente noi, inedite faţă de personajul pe care-l încarnează şi, totodată, înrădăcinează.
Este mică jpeg
Este mică
Poţi spune nesemnificativă. Dar este de la noi, „prea ca acasă“ ca să n-o consemnez. Sîntem la Biserica Anglicană, în Bucureşti. Zona a fost călărită de ideile Primăriei, nu ştiu care, Oprescu sau Chiliman, din nefericire – nici o diferenţă. Au amenajat zona în stil pietonal. Zonă largă de plimbare, statuie, pietre cubice.
Dialoguri întrerupte jpeg
Ora de căsătorie?
Este evident că „ora de dirigenţie“ – fie ea părintească sau profesorală – despre căsătorie ar trebui să aibă alt ritual decît cel obişnuit, de predare – învăţare. O oră de dialog cu adolescenţii despre viaţa de cuplu ar trebui să fie una mai curînd a reflecţiei ajutătoare, decît a dădăcelii.
Mîrlanii cu palat jpeg
PR şi comunicare
E frumoasă de pică. Înaltă, cu un păr bogat care-i bate şalele, aduce un alt soi de prospeţime în redacţia care se agită înaintea jurnalului. E studentă la jurnalism şi ştiinţele comunicării, PR şi comunicare, ceva de genul ăsta, într-una din multele facultăţi care-i învaţă pe tinerii ăştia să comunice.
La drum – propriul road movie jpeg
(Iar despre) părinţi şi copii
Aud tot mai des, de pe la prieteni, diverse întîmplări, nu neapărat dintre cele mai plăcute, legate de copiii lor de diferite vîrste. Mai bine zis, de relaţiile lor cu respectivii copii, cu propriile odrasle. Un prieten cu un copil de vreo 4 ani mi-a povestit cum îi mai dă cîte o palmă la fund, în acord cu soţia sa, cînd nu se mai înţelege cu el.
Toamna se numără mogulii jpeg
Toamna se numără mogulii
Arestarea lui Dan Voiculescu şi moartea lui Dinu Patriciu marchează sfîrşitul unei epoci controversate în presa românească. Cu Sorin Ovidiu Vântu în închisoare de mai mult timp, harta media arată cu totul altfel, iar o contabilizare în funcţie de proprietari şi surse de finanţare e necesară şi relevantă.
Duplicitate și nuanțe jpeg
Trauma de peste gard
De cîteva luni, am o vecină nouă, care s-a mutat în casa de alături, ce părea părăsită de multă vreme. Genul de casă bătrînească pe care mai bine o dărîmi şi faci alta, decît să o repari. Însă ea, o femeie în jur de 50 de ani, cu o voce de fetiţă, s-a mutat pur şi simplu, fără s-o primenească, fără să-i dea măcar o zugrăveală.
O televiziune fără circ – interviu cu Tudor MUŞAT jpeg
O televiziune fără circ – interviu cu Tudor MUŞAT
Cred că televiziunile au ajuns să relateze despre mai multe subiecte ca presa scrisă. Înainte, era invers. O anchetă bine lucrată, un reportaj sau o corespondenţă din ziar erau punct de plecare pentru subiecte TV. Nu însă tot ce produc televiziunile e informaţie utilă. Uneori, sînt gogoşi de presă îmbrăcate în haine de ştiri.
Cu ochii n 3,14 png
Cu ochii-n 3,14
● Într-un supermarket, la raionul de boabe, pe un bol scria: „Seminţe de floarea-soarelui decojite bio“. N-am înţeles dacă seminţele erau bio sau decojitul. Cert e că bolul purta numărul 666. (S. G.) ● Ştiri din ultimele două săptămîni: tînăr adormit la volanul unei maşini furate într-o intersecţie din Florida; doi morţi la olimpiada de şah din Norvegia; satul francez La Mort Aux Juifs, somat să-şi schimbe numele; spital australian a anunţat familiilor decesul a 200 de bolnavi care în realitate
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg
Lecturile verilor de altădată
Cărţile de altădată circulau mai ales sub formă de manuscris. Cel puţin pe aici prin Moldova şi Ţara Românească, aflate în secolul al XVIII-lea sub dominaţie otomană şi regim fanariot, tiparul nu era atît de „harnic“ ca astăzi. Mai apoi, plăcerile lecturii aveau cu totul alte gusturi decît cele ale noastre.
Reconsiderarea omului stăpînitor jpeg
Etică în Gaza
În ciuda apelurilor din mass-media israeliană, ca Gaza să fie bombardată „pînă-n Epoca de piatră“, guvernul israelian pare a accepta că aceasta ar fi o greşeală. Israelul a luat cîteva măsuri pentru a micşora pierderile civile, prevenindu-i pe palestinieni să evacueze zonele care ar urma să fie bombardate.
Oborul – os cu os jpeg
Ce este de făcut
Cînd sună telefonul fix? Telefonul fix, de fapt, singurul telefon de pe lume altădată. Acum, denumit cu două cuvinte, aşa cum numai la înmormîntare sînt numiţi oamenii duşi dincolo. Telefonul fix, iată! Celălalt este doar mobilul. Celălalt este la putere, celălalt este doar între păianjeni.
Dialoguri întrerupte jpeg
Limitele inocenţei
Wyatt Neumann postează pe reţelele de socializare fotografii ale fiicei sale, făcute în timpul unei excursii. Fotografiile, care conţin, printre altele, nuduri ale copilei, nasc valuri de indignare printre forumişti, care cer neîntîrziat blocarea contului şi ştergerea imaginilor pe care le socotesc „bolnave“, „perverse“, „pornografice“.
Mîrlanii cu palat jpeg
Marea românească
Au fost nişte ani în care mai toată lumea căina Vama Veche care „s-a stricat“. Un soi de competiţie caraghioasă a veteranilor de Vamă. Ăia care veneau acolo din 2005 se uitau de sus la novicii care-o descoperiseră prin 2010. Cei sosiţi prin 2000 pufneau la neştiutorii din 2005. Cei din ’90 erau megainiţiaţii.
La drum – propriul road movie jpeg
Filmele mele cu Robin Williams
S-a spus despre Robin Williams, după ce s-a petrecut tragicul eveniment, că a fost un clovn trist. Departe de mine, însă, de a-l considera aşa ceva. O fi avut el şi unele roluri de un comic duios, dar cred că era semnificativ mai mult de atît.
Dudeism jpeg
Dudeism
The Big Lebowski nu a produs numai un film irezistibil şi două cărţi. Pe Internet găsiţi şi un stil de viaţă numit dudeism, şi o publicaţie numită The Dudespaper. Există tipi care se îmbracă exact ca Lebowski, cu pulover cu guler-şal sau halat jegos de baie.
Duplicitate și nuanțe jpeg
Personaje din viaţa noastră
Cine şi de ce este un „personaj“. Cel care vorbeşte mult, vrute şi nevrute, sau cel care tace? Cel care se comportă natural în faţa camerei, însă viaţa sa este una complet goală, sau cel care are o dramă, o poveste interesantă, dar nu ştie s-o „comunice“?
Pupat toţi independenţa jpeg
Pupat toţi independenţa
La începutul anilor 1990, într-o emisiune TVR, răspunzînd întrebării dacă România liberă este sau nu independentă, Tia Şerbănescu a dat cea mai frumoasă definiţie pe care o cunosc pentru jurnalismul adevărat: „România liberă este independentă, dar nu este indiferentă!!“
Acceptabilitatea socială a îmbogăţirii jpeg
Acceptabilitatea socială a îmbogăţirii
Unul dintre motivele pentru care cea mai mare parte dintre noi se pronunţă negativ în legătură cu direcţia în care merge ţara este legat în mod sigur de repartiţie, de măsura în care fiecare participant la viaţa economică are acces, în funcţie de un set de reguli şi norme, la rezultatele muncii tuturor.
Cu ochii n 3,14 png
Cu ochii-n 3,14
● După cîteva runde încheiate cu succes, gazda ne-a avertizat: „Gata, nu vă mai împlu păharul, restul îl păstrez pentru moarte.“ Ăsta să fie motivul pentru care nu găseşti palincă de cumpărat în zonă (sat Grid, jud. Braşov)? Sau pentru că e într-adevăr minunată şi e păcat să strici orzul pe gîşte?! (R. M.) ● Pe o insulă din Marea Egee au fost descoperite cele mai vechi exemple clare de inscripţii erotice, executate pe stînci acum peste 2500 de ani. Locul este o faimoasă necropolă din Grecia anti
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg
Lecturile verii
La Editura Polirom a apărut o nouă ediţie Gheorghe Sion, Suvenire contimpurane (Iaşi, 2014). Acest tip de restituire promovată prin diferite colecţii de cele două mari edituri – Humanitas şi Polirom – nu poate decît să ne bucure, pentru că oferă spre lectură o lume pierdută, povestită de contemporani.
Tragedia din Club Colectiv și momentul istoric jpeg
Sindromul „Buricul pămîntului“
De ani buni, la televiziunile noastre de ştiri, a început un proces de deşertificare a spaţiilor destinate ştirilor externe. Procesul a continuat în forţă, iar în urma lui a lăsat departamente „pîrjolite“ şi jurnalişti „sinistraţi“, care n-au avut de ales şi, forţaţi de împrejurări, fie au trecut la alte secţii, fie s-au apucat de alte meserii.