Etică în Gaza

Publicat în Dilema Veche nr. 550 din 28 august - 3 septembrie 2014
Reconsiderarea omului stăpînitor jpeg

Poate fi acţiunea militară din Gaza susţinută din punct de vedere moral?

La această întrebare sînt posibile diferite răspunsuri. Unele depind de răspunsul la întrebări precedente privind fondarea statului Israel, circumstanţele care au făcut ca mulţi palestinieni să devină refugiaţi, şi responsabilitatea pentru eşecul eforturilor de dinainte de a ajunge la o soluţie paşnică. Dar, să dăm deoparte aceste probleme – pentru că ele au fost cercetate în profunzime – şi să ne concentrăm pe chestiunile morale provocate de ultima izbucnire a ostilităţilor.  

Ceea ce a declanşat conflictul curent a fost uciderea a trei adolescenţi evrei din Hebron, pe Malul de Vest. Israelul, acuzînd Hamasul, a arestat sute dintre membrii acestuia pe Malul de Vest, deşi nu a explicat niciodată pe ce baze a făcut această acuzaţie.  

Guvernul israelian se poate să fi găsit în asasinatele odioase un pretext pentru a provoca Hamasului o reacţie care să-i permită Israelului să invadeze şi să distrugă, la rîndul lui, tunelele pe care Hamasul le-a săpat din Gaza în Israel. Deşi liderii israelieni au pretins că au fost  surprinşi de cît de întinse şi de complicate erau tunelele pe care le-au descoperit, armata israeliană înştiinţase guvernul despre aceste tunele, cu mai mult de un an înainte, şi aceasta constituise o operaţiune specială care să stabilească cum să se ocupe de ele.

Hamas a răspuns arestărilor de pe Malul de Vest, cu un baraj de rachete care au ajuns pînă la Tel Aviv şi Ierusalim, fără să fi provocat daune. După care Israelul a început atacurile aeriene, urmate de o invazie la sol. Pe cînd scriam acest articol, mai mult de 1600 de palestinieni fuseseră ucişi, majoritatea civili, de către atacanţii israelieni aerieni şi tereştri. Trei civili israelieni au fost ucişi de rachete sau mortiere, şi 64 de soldaţi israelieni au fost omorîţi de cînd a început invazia la sol.  

Bombardînd cu rachete Israelul, Hamas a invitat la un răspuns militar. O ţară supusă atacurilor cu rachete de dincolo de graniţă are dreptul să se apere, chiar dacă propriile acţiuni pot fi considerate ca provocînd atacurile, şi atacurile în sine sînt destul de ineficiente. Dar dreptul la apărare nu înseamnă şi dreptul de a face ceva care ar putea fi interpretat ca un act defensiv care nu ţine cont de civili.  

În ciuda apelurilor din mass-media israeliană, ca Gaza să fie bombardată „pînă-n Epoca de piatră“, guvernul israelian pare a accepta că aceasta ar fi o greşeală. Israelul a luat cîteva măsuri pentru a micşora pierderile civile, prevenindu-i pe palestinieni să evacueze zonele care ar urma să fie bombardate.  

Hamasul, dimpotrivă, nu a arătat nici un interes în evitarea victimelor din rîndul civililor, atît în Israel, cît şi în Gaza. Scopul atacurilor cu rachete asupra oraşelor israeliene este tocmai provocarea de victime în rîndul civililor. Faptul că nu s-a întîmplat aşa se datorează impreciziei acestora, sistemului israelian „Iron Dome“ de apărare împotriva proiectilelor, şi, poate, şi unui dram de noroc. Strategia Hamasului de a lansa rachete din arii rezidenţiale şi de a le depozita în şcoli reflectă voinţa conducătorilor săi de a-i pune pe civilii palestieni în calea răului, pentru a confrunta Israelul cu alegerea cumplită între omorîrea civililor şi continuarea atacurilor cu rachete.

Aşa că, orice fel de obiecţii morale am avea în ce priveşte acţiunile Israelului din ultimele luni, există obiecţii încă şi mai serioase împotriva Hamasului. Spre deosebire de alte episoade, ţări arabe precum Egiptul, Iordania sau Arabia Saudită au fost reţinute cu criticile la adresa Israelului, poate că mai puţin din motive morale, şi mai mult pentru că privesc islamul militant ca pe o ameninţare mai serioasă decît Israelul pentru propriile regimuri.

Dar ca să spui că acţiunile Israelului sînt mai puţin evident greşite decît cele ale Hamas nu e mare lucru. Israelul are obiective militare legitime în Gaza: oprirea rachetelor şi distrugerea tunelurilor. Ar trebui să-şi urmeze acele demersuri, în timp ce-şi arată profunda grijă pentru civilii prinşi în Gaza.

Într-un articol recent, Fania Oz-Salzberger, scriind din Tel Aviv în timp ce rachetele erau interceptate pe deasupra, a îndemnat guvernul să trimită provizii medicale satelor din Gaza. De atunci, armata israeliană a constituit un spital de campanie la graniţa cu Gaza, pentru a-i îngriji pe palestinienii răniţi.  

Acesta este un pas pozitiv, dar este eclipsat de repetatele momente de atacuri aeriene israeliene şi deschideri de focuri care par să fi omorît degeaba civili, de la cei patru băieţi ucişi pe plajă, pe 16 iulie, la cei 20 de civili palestineni omorîţi cînd se refugiau într-o şcoală a ONU, pe 30 iulie. Aceste incidente ne aduc aminte de operaţiuni NATO de altădată din Afganistan, în care era vădită lipsa de grijă pentru vieţile civililor locali, în comparaţie cu cea pentru trupele NATO, sau ale compatrioţilor civili. 

Unii vor da din umeri şi vor spune: „Războiul e un iad.“ Dar între extremele de neatins ale pacifismului şi ale plasării războiului undeva dincolo de moralitate, există un teren de mijloc care încearcă să minimalizeze răul incontestabil al războiului. Putem să admitem că Israelul a făcut cîteva eforturi în sensul acesta, dar trebuie să adăugăm: nu e destul.  

© Project Syndicate, 2014

www.project-syndicate.org 

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton şi profesor emerit la Universitatea din Melbourne. Printre cărţile sale se numără Animal Liberation, Practical Ethics, The Life You Can Save şi, cea mai recentă – The Point of View of the Universe (coautor alături de Katarzyna de Lazari-Radek). 

traducere de Iaromira POPOVICI 

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.
Jilava Prison jpg
Răutatea și contextul de viață
Oamenii vinovați de ceva rău, cîți or fi ei, provin adeseori din rîndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufișuri de tuia și-a deschis porțile pentru 78 de nudiști.
Zizi și neantul jpeg
Mentalități din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am învățat, de nevoie, să fim mai puțin sensibili în momente în care, de fapt, ar trebui să fim.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea morală a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
„Cîntarea Cîntărilor” și tandrețea interpretării
În mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecată, cu căderi și ridicări neîncetate, cu plîngeri și strigăte de speranță, pocăință, credință neclintită și întunecate lepădări stă un cîntec de dragoste care lovește pe cititor chiar în creștetul sufletului și al cărnii.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.