Pe Podul Mogoşoaiei cu Iancu Otetelişanu

Publicat în Dilema Veche nr. 553 din 18-24 septembrie 2014
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Întîmplător am dat peste socotelile unei case boiereşti din anii 1848-1850, păstrate la Biblioteca Academiei Române; caiete liniate care adună zi de zi informaţii cu privire la viaţa cotidiană. Nu ştim cine este Conaşu’, aşa cum apare în note, aşa cum nu ştim cine este chelarul, păstrătorul cheilor de la cămară şi scriitorul acestor caiete, aşa cum nu ştim cine se ascunde sub apelativul de „dumniavoastră“. Autorul notează doar lista de cheltuieli, pe fiecare zi, timp de trei ani, fără a menţiona date care lui îi sînt cunoscute, iar nouă ne-ar fi fost astăzi de ajutor pentru a identifica personajele. Am pornit la identificarea acestui personaj cu ajutorul informaţiilor din caiete, întrebîndu-l pe domnul profesor Andrei Pippidi, cunoscător al tuturor lucrurilor ştiute şi neştiute, şi iată ce mi-a ieşit.

În socotelile casei, chelarul foloseşte următoarele forme de adresare: cocoana, coconiţa, coconu, conaşu, dumniavoastră, cocoana Elena. Presupunem că sub acest apelativ de „dumniavoastră“, stăpîn al casei căruia i se dă socoteală şi din porunca căruia se fac diferite cheltuieli, s-ar ascunde Safta Câmpineanu, prima soţie a marelui boier şi dregător Iancu Otetelişanu. Ea este cea care administrează casa din Bucureşti şi se ocupă de ridicarea conacului de la Măgurele. O însemnare de la 18 august 1849 ne duce cu gîndul la ea: „oşaţse pentru roache dumniavoastră, 4,20 lei“, pentru ca la 22 august 1849 să se cumpere „aţe pentru rochia dumniavoastră – 1 leu şi 80 de parale“). Este vorba de oasele de balenă care susţin crinolina sau corsetul, artificii la modă în acea perioadă.

Cine este Conaşu’? Iancu Otetelişanu este un important boier al vremii. Cu moşii şi case în Oltenia, Iancu îşi trage numele de la moşia principală din Otetelişu, judeţul Vîlcea, acolo unde neamul acestui boier îşi are obîrşia şi unde îşi începe cariera. Participă intens la viaţa politică regulamentară prin ocuparea diferitelor dregătorii, de la mare stolnic la mare logofăt, de la preşedinte al Sfatului Orăşenesc la vornic al Politiei. Se îmbogăţeşte pe vremea cînd deţine funcţia de administrator al ocnelor de sare. Ajunge mai apoi director al Teatrului Naţional din Bucureşti.

Relaţiile şi acţiunile Conaşului nu sînt întîmplătoare: se implică în mişcarea de la 1848, pentru care îşi cumpără o „cocardă“, şi are acasă o uniformă pe care o dă la curăţat. De pildă, la 17 iunie 1849, într-o miercuri, administratorul casei notează: „ 9 lei – pălărie de uniformă – curăţatu’ şi pene“. Pentru ca, pe 13 iunie 1848, cocoana Safta să ceară cumpărarea a trei cocarde, una pentru „dumniavoastră“, apoi pentru „Iosif“ şi pentru cel care ţine socotelile. Şi, într-o joi, din 11 august 1849, cere o birjă la generalul Duhamel. Mai ştim că acest personaj, numit fictiv Conaşu’, are dorobanţi şi aghiotanţi pentru care cumpără pîine sau băutură: „duminică, 3 octombrie 1848 – rachiu dimineaţă pentru aghiotanţi“ şi „duminică, 18 august 1849, la dorobanţii de la Ocnele Mari, 4 lei“. Sau că, pentru el, se fac achiziţii care arată preocupările legate atît de slujba deţinută, cît şi de sociabilitatea cotidiană în care este implicat. Astfel, se cumpără deseori hîrtie de scris, plicuri, dar şi cărţi de joc, bileturi (cărţi de vizită sau felicitări), hărţi, se trimit şi se primesc scrisori prin intermediul unui căprar („miercuri, 22 septembrie 1848: pentru scrisoare şi la un căprar 4 sfanţih“) sau cu „ştafeta“, la Craiova, cel mai adesea, la Braşov, la Cîmpina sau la Viena. Conaşu’ are dreptul să deţină arme în casă, drept pentru care plăteşte anual o taxă la Poliţie. Cînd pleacă în călătorie, cere şi plăteşte pentru eliberarea unui paşaport o taxă de 16 lei şi 36 de bani.

Putem bănui că ar fi vorba de Iancu Otetelişanu, şi datorită menţiunii proprietăţii de la Măgurele, acolo unde se investeşte consistent pentru refacerea şi mărirea conacului („duminică, 3 octombrie 1848: la zidaru de la Măgurele pă 31 şi o jumătate de zi – 18 lei“), face cheltuieli de aprovizionare şi de înfrumuseţare la fel ca şi pentru locuinţa din Bucureşti. Se speteşte să trimită, cu hamali, un policandru uriaş. Pentru locuinţa din Bucureşti, şi pentru mărirea ei, Conaşu’ beneficiază de planurile arhitectului Xavier Villacrosse, după nota din 18 iunie, sîmbătă, 1849: „600 lei la pietrari după foiţa lui Vilagros“, cînd se aduc în curte pietre, nisip, zidari, salahori, cuie şi altele pentru o astfel de lucrare.

Ar mai fi de adăugat şi un amănunt picant, cunoscut în epocă. Administratoarea casei de pe Podul Mogoşoaiei este Safta Otetelişanu, evlavioasă şi bună soţie, prietenă cu Elena Filipescu, amantă şi mai apoi soţie a lui Iancu Otetelişanu. La 4 octombrie 1848, Safta cere chelarului să achite cei 30 de galbini împărăteşti pe care cocoana Elena îi cheltuise la condoragiu: „s-au dat la pantofărie coconii Eleni care face 85,32 lei“. Pentru ca, două luni mai tîrziu, Safta să plătească o birjă pentru Elena: „25 decemvrie 1848: un sfanţih prin neamţu la o birjă, la cocoana Elena“. Din prietenie sau ca să-i facă pe plac lui Iancu, Safta îi trimite Elenei, în dar, un coş cu pere: „joi, 15 iulie 1848 – 2 oca de pere prin Ioniţă pentru cocoana Elenca, 2,12 lei“.

Această relaţie în trei, care a scandalizat societatea românească de la mijloc de secol XIX, se pare că a funcţionat destul de bine. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.