Un zodiac de la 1800

Publicat în Dilema Veche nr. 552 din 11-17 septembrie 2014
Un zodiac de la 1800 jpeg

Astrologia a suscitat dintotdeauna interesul norodului. De fapt, angoasele noastre de toate felurile au stimulat şi au dezvoltat pînă la obsesie arta ghicitului. Nu prea avem o istorie în acest sens, deşi este un subiect esenţial în devenirea noastră, mai ales că arhivele au păstrat numeroase manuscrise despre preziceri, prevestiri, prorociri, divinaţii, vestiri, oracole, ghicit în cărţi, în bobi, în palmă, în măruntaiele animalelor etc. Numai enumerarea lor ar deschide capitole şi capitole care să stîrnească curiozităţi şi teme pe măsură. Or, ideea acestei teme se sprijină şi pe citirea unui horoscop de la 1800 care (mă) surprinde prin preocupările sale pentru destinul colectiv şi mai puţin pentru destinul individual.

Taur – Viţel, Fecioară – Fată, Scorpion – Scorpia, Balanţă – Cumpănă, Săgetător – Vînător, Capricorn – Cornul de Capră, Vărsător – Udială, semnele zodiacale sînt interogate în speranţa cunoaşterii şi îmblînzirii zilei de mîine. Citind previziunile, uneori teribile, observi spaimele acelor vremuri: războaie, boli, foamete, moarte.

Iată ce se spune la zodia Berbecului: „de va tuna în numărul Berbecelui despre răsărit, va fi război şi tăere multă; hiarele pămîntului vor fi multe şi spre stricare; vor fi războaie; rane şi pagube vor fi multe; pîine pre unele locuri; poame puţine; semănătura se-ntîrzie; nu va peri în pruncie nici cei mici; moarte şi scădere şi celor ce călătoresc pre ape, multora înecare; iară de va fi şi cutremur, între domni va fi schimbare; şi se va întîmpla şi foamete şi războaie.“ O imagine apocaliptică este transmisă prin intermediul acestor preziceri care se înfăşoară în jurul nevoilor cotidiene: pîine şi pace.

Semnul Viţelului pare să aducă bucurie doar la Ţarigrad, în timp ce pentru părţile de la răsărit prevesteşte „greutate şi tăiere, unul spre altul se vor scula“. De va tuna noaptea în acest număr al Viţelului „muierile cele îngrecate, multă nevoie vor avea, unele vor şi muri“. Tunetul din numărul Racului prevesteşte moartea unui domn mare, dar „ţarinile se vor umple de grîne“. Şi, de va fi şi cutremur, „să va turbura o ţară şi va ucide pe un om mare, iar avuţia nu-i vor lua“. Nici tunetul din numărul Leului nu aduce preziceri mai blînde: „de va tuna în numărul Leului, în oameni mari va fi moarte şi grînelor stricăciune, iar într-altele rod va fi mult. Despre Apus vor fi dureri întru oameni, mai vîrtos zgaibe şi pecingine şi rîie. Iarna va fi mare şi cam ploiasă. Mulţi înţelepţi se vor păgubi cu înţelepciunea lor.“ Tunetul din semnul Scorpiei aduce grîne multe, dar şi războaie, mai ales prin părţile Arabiei; în timp ce cutremur de va fi „întru amiiază-zi, între împăraţi va fi pace şi libov, şi oamenilor bucurie, oşti nu vor fi, şi ploi la vreme, şi pîinile se vor înmulţi.“ Dar cum imaginea pare idilică, prorocirile grele revin: „iară în oamenii cei tineri şi în dobitoace va fi moarte“. Tunetul din semnul Vînătorului aduce grîne nenumărate, spor „la tot felul de dobitoace“. Dar, cum tot dobitoace sînt şi lăcustele, „multe să vor arăta spre mîncarea rodurilor şi nu va fi bucurie“. Nici tunetul din numărul Cornului de Capră nu aduce prevestiri mai bune: ploi multe pe timp de 40 de zile, războaie, „foamete pre unele locuri“. Tunetul din numărul Vărsătorului (Udiială) schimbă caracterele: „dintru cei smeriţi să vor înălţa iară, dintru cei puternici să vor smeri“. Tunetul de noapte prevesteşte „pîine multă şi bună“, dar nu şi pentru dobitoace care vor fi „pripasuri“. Tunetul din numărul Peştilor aprinde oraşul de vorbe multe şi nesăbuite, tulburînd liniştea, dar aduce „iarnă bună“şi „sămănături bune“. Prezicerile din acest zodiac se construiesc în funcţie de două fenomene naturale: tunetul şi cutremurul. La fel de importante în fabricarea acestor predicţii sînt şi cele două coordonate: temporală şi spaţială. Tunetul de noapte nu are acelaşi impact cu cel de zi, cutremurul de la miază-zi nu are aceleaşi efecte ca cel de la miază-noapte. Bineînţeles că toate aceste lucruri sînt condiţionate de tunete şi cutremure, dacă nu s-ar produce, norodul ar avea alte griji....

Decît să citiţi rîndurile mele cu previziuni apocaliptice, mai bine ascultaţi-o pe Urania. Cu siguranţă, are preziceri mult mai blînde.  

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013.  

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.