Lecturile verilor de altădată

Publicat în Dilema Veche nr. 550 din 28 august - 3 septembrie 2014
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Cărţile de altădată circulau mai ales sub formă de manuscris. Cel puţin pe aici prin Moldova şi Ţara Românească, aflate în secolul al XVIII-lea sub dominaţie otomană şi regim fanariot, tiparul nu era atît de „harnic“ ca astăzi. Mai apoi, plăcerile lecturii aveau cu totul alte gusturi decît cele ale noastre. Aşa că, doritorii de lectură îşi alcătuiau propriile cărţi de buzunar, punînd să li se copieze, de prin alte manuscrise, lecturi de interes, sau doar de „desfătare“ – cum le clasifica altădată profesorul Alexandru Duţu. O astfel de „carte“ mi-a fost semnalată şi oferită spre lectură de un foarte bun doctorand al meu, Bogdan Mateescu, ştiindu-mi preocupările de cercetare a vieţii cotidiene. Din curiozitate am purces la citit şi am descoperit lucruri interesante. Manuscrisul, legat ca o carte adevărată, se deschide cu un Tripelnic pentru semni omeneşti. Şi astăzi sîntem superstiţioşi dacă ni se bate ochiul stîng sau ochiul drept sau dacă ne ţiuie vreo ureche. Or, lectorul nostru notează, cu răbdare, interpretarea semnelor prevestitoare de evenimente bune sau rele. „Încheietura capului de se va clăti nişte strini neştiuţi vor veni şi daruri îţi vor aduce“, se notează. Sau „tîmpla capului din dreapta de se va clăti judecată va ieşi“ şi „ochiul drept di să va clăti, ce vei gîndi pe voie ţ’a fi“.

Viitorul îl preocupă foarte mult pe cititorul nostru din trecut (oare nu este la fel şi astăzi?), căci cere să se copieze pagini despre interpretarea noiţelor de pe unghii. Mi-aduc aminte că şi eu în adolescenţă căutam, împreună cu alţii, semnificaţii ascunse în micile pete albe de pe unghii, încercînd să aflăm viitorul zilei de mîine. „De vor fi noiţele albe pe unghiia degetului celui mare, făgăduieşte noroc în oaste sau la însurăciune sau în casă; iar de vor fi în mijlocul unghii iară negri ori în ce loc ar fi tot din împotrivă“.

Tot în această categorie se înscrie şi prevestirea timpului în funcţie de ziua în care va pica Naşterea Domnului. De va fi într-o duminică, atunci creştinii vor avea „iarnă îndoită şi rece“, „toamnă vînturoasă“, bună „şerpilor peire, oilor scădere, poame multe, miere multă, grău puţin, dobitoacelor şi hiarelor înmulţire“, dar nu şi pentru oameni. La fel de neprielnică se anunţă ziua de luni. Dacă Naşterea Domnului va pica într-o zi de luni, va fi moarte mare printre „bătrîni, boieri, ostaşi“ şi chiar împăratul va da ortul popii. Ziua de miercuri se arată prielnică cu „poame multe, miere multă“, dar unt puţin. Joi aduce „unt de vacă mult şi bun“, miere puţină, grîu mult şi vară ploioasă şi frumoasă. Naşterea Domnului într-o zi de vineri aduce „vin puţin, unt puţin“ şi „dureri de ochi şi boale de gură şi de cel perit, mulţi vor fi bolnavi“. În timp ce sîmbătă prevesteşte „roade de mijloc“ şi „vrajbă între oameni“.

„Tîlcul celor 12 vineri“ relatează despre vechea şi seculara „pricinuire“ dintre creştini şi jidovi, o poveste care n-avea cum să lipsească dintre lecturile oricărui pravoslavnic creştin. Tot aşa, ca o lectură obligatorie, se regăsesc şi „Cînd vru Maica Precistă să Vază muncile unde să muncesc păcătoşii“ sau „Divanul pentru judecata lumii“ sau „Viaţa Sfîntului Mare Mucenic Haralambie“. Într-o epocă bîntuită de ciumă şi foamete, importanţa acordată acestui sfînt, care beneficiază de pagini întregi de stihuri şi poveşti, este de la sine înţeleasă. Moaştele sale, păstrate cu sfinţenie pe la Miclăuşani sau Rîşca, au fost scoase deseori de ierarhi şi plimbate prin ţară, spre alungarea ciumei sau potolirea secetei.

O altă lectură obligatorie a acelor timpuri, de astă dată ludică, este legată de viaţa lui Alexandru cel Mare, erou fantastic despre care s-au scris şi se mai scriu încă poveşti. Dar faptele sale sînt repede întrecute de zodii şi zodiac. Fiecare zodie primeşte explicaţii numerologice şi prevestiri bune sau rele, în funcţie de poziţiile astrelor şi de zilele săptămînii. Unele zodii se ascund sub denumiri „naturale“, ca să zic aşa: Taur – Viţel, Fecioară – Fata, Scorpion – Scorpia, Balanţa – Cumpăna, Săgetător – Vînător, Capricorn – Cornul de Capră, Vărsător – Udială.

Dintr-o astfel de „carte“ nu avea cum să lipsească doftoriile meşteşugite. Reţete cercate sau doar auzite sînt copiate şi oferite spre întrebuinţare doritorilor cuprinşi de dureri de dinţi sau de şale, bolnavi de lingoare sau „de cel perit“, plini de păduchi sau de paraziţi de tot felul. Doftoriile se adresează oamenilor, dar şi dobitoacelor din ogradă pentru că ele sînt la fel de importante în supravieţuire.

Lecturile cititorului meu reflectă preocupările şi grijile cotidiene în care teama de necunoscutul viitor ocupă locul central. Pentru descifrarea acestui necunoscut sînt chemate în ajutor toate cele ce ar putea pregăti bietul om să stea în calea vremurilor.

Lectură plăcută! 

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013.  

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.