⬆
Tema săptămînii
Pagina 19
Fratele meu, porcul
În vechime, călugării își numeau trupul „fratele-porc”. Este ceva pe care, ca bun creștin, nu pot să îl văd decît ca pe anexă motorie a spiritului, folositoare, dar jenantă, compromițătoare chiar.
Reabilitarea porcului
Oare de ce a ales Orwell un porc (ce-i drept, unul de rasă, un Berkshire), pe Napoleon, ca șef al revoluționarilor din Ferma animalelor?
Povești cu porci și rîmători
Ştiați că rîia se trata cu untură veche de rîmător amestecată cu iarbă de pușcă și piatră de pucioasă?
Porcul european e tot porc...
Bietul porc, ignorat de toată lumea, mai are o singură mîngîiere: există pe lumea asta și în literatura română o poveste celebră numai a lui.
Sărbătorile și porcul
Ce mai înseamnă astăzi să tai un porc, în condițiile în care oamenii călătoresc mai mult, în consecință se schimbă și gusturile alimentare, ori alimentele călătoresc?
Zodia oii cu șorici
E și mai bun dacă e cald, abia smuls de pe leșul lui Ghiță. „Mai proaspăt de atît nu se poate!”
Tăietu porculi die Crăciun
Cu ocazia tăierii porcului se fac diferite feluri de mîncare scăzută, cu carne proaspătă: tocană, topală, încingală, zămuță.
Porcul românesc: „fragmente” istorice și semnificații sociale
Istoria multiseculară a interacțiunilor dintre om și porc în spațiul românesc, nu doar sub aspectul economiei alimentare, este reflectată în basmele, credințele și obiceiurile populare, în reprezentările religioase.
Of, realitatea mea!
Tehnologia a devenit drogul preferat al (post)omenirii, iar virtualul este noua Nirvana.
Second Life - Remix sau remake?
Lumea noastră redefinită de pandemie a cunoscut nuanțe și ramificații care au fost profețite pînă acum doar în utopii.
Începutul dezrădăcinării - întîmplări din metarealitatea imediată
Social media apelează, diabolic, la mecanismele dătătoare de dependență așa cum o face oricare alt drog de mare risc.
Tărîmuri ale Făgăduinței
Raiul ni se arată mai devreme decît ne-am fi așteptat.
Hacker-ul creierului uman
Tehnologia VR ne ajută să explorăm dinamica dintre cogniție și corp și să testăm limitele simțului de proprietate asupra corpului nostru.
Fericirea virtuală și mașina de produs trăiri
Să ne imaginăm, ne propunea Nozick în anul 1974, că oameni de știință ai viitorului ar crea o mașină care ar putea produce orice trăire v-ați dori.
În temniță cu AI
Cînd vine vorba despre ficțiunea interactivă (IF), ni se cere să folosim aceste inferențe pentru a produce schimbări, intervenind direct în șirul evenimentelor.
Dreptate, sex și roboți
De oriunde ai privi, roboțeii aceștia vor schimba regulile jocului. Pînă la parodia sa.
„România lucrului bine făcut”
În plan politic, e de bonton să-i blamezi pe cei care nu votează, niște chiulangii de la viața cetății, aproape niște paria căci, „dacă nu votezi, n-ai dreptul să vorbești”.
Chiultura civică la români. Cîteva repere istorice
Căderea Cortinei de Fier, globalizarea de toate felurile și avansul tehnologic le-au răpit românilor bucuria simplă a chiulului.
Cum riscăm să tragem chiulul (de la propria noastră petrecere)
Trăim mai bine decît părinții noștri – dar, în același timp, nu știm dacă copiii noștri vor trăi mai bine decît noi.
Fiind băiet, prin parc cutreieram
Şi azi se chiuleşte la fel de vîrtos ca ieri, poate doar mai variat.
Ce ne poate învăța chiulul
Faptul că autoritățile instituționale implicate au ales calea amenințării și a „rușinării” mi se pare o abdicare de la principiile învățării.
Cînd creierul trage chiulul
O formă a rezilienței psihice este „chiulul”, aici cu sens de retragere a stării noastre de conștiență atunci cînd realitatea este mult prea dureroasă.
A ști, a chiuli, a acuza de chiul
Toți cei ce spun despre sine că urmează calea cea dreaptă au cu adevărat dreptate și ar trebui urmați de către ceilalți?
Vine factura!
Decenii la rînd am plătit din bani publici pagubele produse de niște sisteme de încălzire învechite și stricate.
Energia – care este prețul rezonabil?
România poate fi astăzi exportator de energie, iar mîine importator.
Furtuna perfectă de la Timișoara
Mare parte dintre resursele alocate pentru energie merg doar către subvenționare, cu alocări relativ mici pentru investiții.
Cum ne încălzim la iarnă?
Ce se întîmplă azi cu prețul gazului nu e un fenomen izolat în sine, ci e un semnal.
O perspectivă politică asupra crizei energiei în UE
UE se vede captivă între nevoia de a limita consumul de combustibili fosili și cea de a asigura un preț acceptabil al energiei.
Despre „sclavii energetici” și o „greșeală de tinerețe”
Pentru mine, ca simplu consumator, energie înseamnă două facturi și un bon: factura de curent, cea de gaze și bonul pentru plinul de benzină.
Lupta stridențelor
„Liberalizate”, detașate de tradiții și de obiceiuri regionale, gusturile nu mai sînt condiționate cultural și evoluează arbitrar, imprevizibil.
„Simplificați, simplificați, simplificați”
Schimbările în preferințe, gusturi și mode sînt aspectul vizibil al mutațiilor de profunzime în sistemul valorilor care generează conturul, pulsul și direcția de evoluție a fiecărei noi epoci.
Gustul netedului sau efectul „Wow” - Neted, nou, simplu
Sărim ca Neghiniță de la o știre la alta, de la un conținut la altul, de la o emoție la alta.
Cafea. De la amar la dulce
Mirosul, evaluat atît nazal, cît și retronazal, reprezintă 80% din experiența senzorială în cafea.
„Pe-al juniei val senin“
Nu te întrebi dacă merită, pentru că n-ai avut de ales, vîrsta te-a făcut romancier.
Revoluționari, soldați, sportivi, oportuniști
Problema „organizării” tineretului, a acelor viitori cetățeni încă prea verzi, cruzi, necopți și nepregătiți pentru viața reală, a fost una dintre cele mai pregnante din perioada interbelică.
De la „chanoyu” la „bubble tea”
Lumea ceaiului, văzută la nivel global, este a doua zonă de interes a producătorilor și a distribuitorilor de băuturi din lume.
Gusturile (vinurilor) evoluează așa cum evoluăm și noi?
Gustul (la vinuri în special) e un construct social, nu natural.
Mutații ale gustului cafelei
La început era Cuvîntul, și Cuvîntul era cu zeul cafelei – cafegiul italian.
Înapoiați mental
Noi sîntem însă un soi de sălbatici aparte, care folosesc smartphone-ul.
Înapoierea și rezistența la progres
România este printre cele mai nefericite țări din lume la capitolul „plăcere a vieții de zi cu zi”.
Cît de contradictorie este devenirea socială?
Dorim să fim și noi ca alții, dar nu știm care sînt cărările pe care ar trebui să mergem.
Distanțe
Vestul este aproape de noi, la cîteva sute de kilometri distanță, dar se află într-o altă etapă, de aici impresia depărtării.
Înapoiere – Întîrziere – Lentoare
Memoria mentalităților tradiționale face ca ceea ce nu este vizibil să fie inventat.
„Idioții Europei”?
Logica și bunul-simț nu pot funcționa pentru cei care se tem că oricine și în orice postură dorește să le fure calul.
Ivermectină și Arbidol
Pare că am reușit (încă o dată) să arătăm că ne mulțumim cu puțin, deși lumea evoluează pe lîngă noi.
Arhitectura vernaculară
Nu sînt prea multe moduri în care se poate întrevedea un viitor bun.
O voință constantă și perpetuă
Dreptatea nu-i un capriciu, ci e ceva ce ne preocupă pe toți, angajînd în noi o voință perpetuă și constantă.
Dreptatea este cea mai importantă însuşire a instituţiilor sociale
Ideea de justiţie socială pare să fie mai degrabă legată de existenţa în societate a unor decalaje care nu pot fi justificate moral.
Fenomenul psihologic al dreptății
A gîndi logic este un act de cultură, un act educaţional, rezultatul unei învățări normative.