De la „chanoyu” la „bubble tea”

Irina MĂSTĂCĂNEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 919 din 18 – 24 noiembrie 2021
De la „chanoyu” la „bubble tea” jpeg

Deși, în România, ceaiului nu i se acordă atenția cuvenită, lumea ceaiului, văzută la nivel global, este a doua zonă de interes a producătorilor și a distribuitorilor de băuturi din lume. Și asta pentru că ceaiul este, după apă, a doua cea mai consumată băutură a planetei. Fie că ne place ceaiul de origine sau cel aromatizat, atunci cînd vorbim despre lumea ceaiului și despre evoluția obiceiurilor de consum, trebuie să fim deschiși și să ne raportăm la toate formele pe care ceaiul le îmbracă în piață, într-o abordare integrală. Ceaiul disponibil în comerț se încadrează în mai multe categorii: ceaiul tradițional sau „ortodox”, „de origine”, „de specialitate”, pe care îl regăsim în vechile culturi asiatice, cu primele atestări în China, cu patru-cinci mii de ani în urmă, descoperit de coloniștii europeni și britanici (vezi Indiile de Est și Commonwealth) și care de regulă se bazează pe blend-uri (amestecuri) ale ceaiurilor de origine; mai sînt apoi ceaiurile aromatizate (vezi Marsala Chai) sau parfumate (de exemplu, Earl Grey, Jasmine Dragon Pearls), ceaiurile „la plic”, cum sînt cele CTC (Crush Tear Curl – frunze mărunțite), ceaiurile îmbuteliate reci și alte băuturi pe bază de ceai (Kombucha), latte-uri, bubble tea, infuzii de fructe sau plante, tizane rooibos sau mate; toate acestea pot fi folosite și în compoziția unor cocktailuri alcoolice („Tea-Tini”) sau în industria alimentară (patiserie, cofetărie etc.).

Piața ceaiului se află pe o pantă ascendentă, conform Allied Market Research (raportată la o valoare de 52,1 bilioane de dolari în 2018), lucru pe care îl putem explica observînd evoluția unor factori demografici, sociali, economici, politici și a altor cîtorva tendințe: populația lumii este în continuă creștere, la fel și clasa mijlocie – un consumator important de ceai; tendințele de consum se orientează spre produsele mai sănătoase, informația se propagă tot mai rapid prin intermediul Internetului, a rețelelor de socializare și a liderilor de opinie, infrastructura și lanțurile comerciale se dezvoltă continuu etc. Acestea și multe alte aspecte determină evoluția cererii și implicit a ofertei.

Ultimul deceniu a adus schimbări majore sociale, de life style, de curente și de filozofii propagate și adoptate, ceea ce a atras și o schimbare majoră în modelarea gusturilor și a tipurilor de ceaiuri pe piață. Un lucru care a rămas aproape neschimbat este că cel mai popular tip de ceai este în continuare ceaiul negru, însă, dacă ne uităm la topul țărilor consumatoare de ceai din lume, ne putem explica și de ce. Cei mai mari consumatori raportați în 2014 au fost Turcia, urmată de Irlanda, Marea Britanie și Rusia, țări în care se consumă preponderent ceai negru.

Din experiența mea de aproape șapte ani pe piața din România, pot împărți consumatorii de ceai în două categorii: cea a persoanelor preocupate de un stil de viață sănătos, de subtilitatea gusturilor și a aromelor sau de cultura din spatele unui produs, preocupări care apar cu precădere la o vîrstă adultă; și categoria tînără, atrasă de băuturi colorate, dulci, moderne, cum sînt latte-urile sau bubble tea-urile și ceaiurile aromatizate sau îndulcite.

E dificil să înțelegem ciclurile globale fără să ne raportăm la particularitățile de consum și la pattern-urile comportamentale ale consumatorilor la nivelul fiecărei țări. De exemplu, chiar și în contextul creșterii pieței de ceai despre care vorbeam mai sus, „bătrînul continent” întîmpină o scădere a consumului, tocmai datorită diminuării segmentului „tradiționalist” și deoarece piața ceaiului din Europa a ajuns la un nivel de saturație. Cu toate acestea, în România, am sesizat o creștere semnificativă a consumului de ceai, raportat la vînzările înregistrate de teaz.ro, dar și de alte unități alimentare din industria ospitalității, cărora le distribuim ceaiurile din portofoliu. Deși infuziile de fructe sînt cele mai căutate, există o creștere în vînzări la toate tipurile de ceai din ofertă. Ceea ce se explică prin faptul că – odată cu creșterea numărului de restaurante care dau o importanță tot mai mare calității produselor din meniu, cu apariția shop-urilor de cafea de specialitate și cu formarea personalului calificat (somelieri, chef-i, barista) – au crescut și gradul de educație și exigențele populației. Consumatorii sînt tot mai interesați, în tot ceea ce consumă, de calitate, de profunzimea gusturilor, înlocuiesc băuturile îmbuteliate cu ceaiuri, ceaiurile la plic cu cele loose leaf și dezvoltă o nouă curiozitatea față de ceaiurile de origine, „multifațetate”, în detrimentul celor aromatizate sau a blend-urilor corpolente, cu gust liniar. Toate aceste evoluții ale obiceiurilor de consum mă bucură enorm, îmi dau serotonina de care am nevoie și îmi confirmă rezultatele muncii mele didactice, de educare a consumatorul de ceai, preocupare care a luat naștere dintr-o pasiune deloc ușoară: lumea fascinantă a ceaiului.

Ceaiul verde (incluzînd și matcha), alb, sau oolong-urile slab oxidate au fost introduse treptat în obiceiurile alimentare ale populației globale, cu tendințe specifice fiecărei regiuni, în special pentru presupusele beneficii asupra sănătății. Odată cu moda „alimentației și vieții sănătoase”, ceaiurile slab oxidate, cu un conținut mai mare de substanțe active antioxidante, au înregistrat o creștere în vînzări. Din aceleași considerente s-a majorat și cererea pentru infuziile din plante sau pentru produsele organice.

Globalizarea a adus pe piața de profil și „aplicații” moderne, mai puțin tradiționale ale ceaiului. Vorbim aici de ceaiul matcha, protagonistul ceremoniei chanoyu, apărut în China, dar strămutat și perfecționat în Japonia, cu 1.200 de ani în urmă, și de folosirea acestuia într-o sumedenie de preparate cool și actuale, cum ar fi matcha latte, limonade, cocktailuri, înghețată sau prăjituri cu matcha. Bubble tea – apărut în Taiwanul anilor 1980, mai întîi ca un amestec viguros de ceai cu sucuri de fructe, îmbogățit, mai tîrziu, cu boabe de tapioca – e o altă „invenție” recentă, cu mare succes în rîndul adolescenților.

În ceea ce privește site-ul teaz.ro, prin activitatea noastră ne propunem să promovăm ceaiurile autentice și tradiționale loose leaf, dar și utilizări și aplicații adaptate la vremurile actuale: Tea-Tini, siropuri pe bază de ceai, Iced Tea-uri etc. Organizăm de asemenea meniuri de degustare asociate cu felurite tipuri de ceai, Tea Cupping-uri și multe altele. Nu în ultimul rînd, ne luptăm cu prejudecata românilor potrivit căreia ceaiul se bea numai atunci cînd ești bolnav!

Irina Măstăcăneanu este specialist în ceai și proprietar teaz.ro.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cea mai terifiantă armă a dacilor. A băgat spaima în romani și i-a forțat să-și modifice echipamentul militar
Cea mai de temut armă folosită de războinici daci a fost, fără îndoială, falx-ul, spun specialiștii. Era vorba despre o armă cu o lamă curbă care putea ajunge și la un metru lungime, mânuită de luptători profesioniști de elită. Falx-ul în mâinile potrivite făcea ravagii în rândurile inamicului.
image
Alimentația uimitoare a celor mai de temut războinici ai antichității. Alimentul minune consumat de spartani, gladiatori, celți și daci
Printre cei mai renumiți dar și de temut luptători ai antichității erau în mare parte vegetarieni, sau cel mult lacto-vegetarieni, cu un consum ocazional de carne. Cel puțin asta arată noile cercetări, mai ales pe rămășițele gladiatorilor din arenele romane.
image
Explicațiile unui psiholog privind riscurile dormitului în paturi separate în cuplu
Somnul alături de persoana iubită poate aduce o multitudine de beneficii, în timp ce dormitul în paturi separate poate duce la o distanțare în relația de cuplu atrage atenția psihologul Iulia Barca.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.