De la „chanoyu” la „bubble tea”

Deși, în România, ceaiului nu i se acordă atenția cuvenită, lumea ceaiului, văzută la nivel global, este a doua zonă de interes a producătorilor și a distribuitorilor de băuturi din lume. Și asta pentru că ceaiul este, după apă, a doua cea mai consumată băutură a planetei. Fie că ne place ceaiul de origine sau cel aromatizat, atunci cînd vorbim despre lumea ceaiului și despre evoluția obiceiurilor de consum, trebuie să fim deschiși și să ne raportăm la toate formele pe care ceaiul le îmbracă în piață, într-o abordare integrală. Ceaiul disponibil în comerț se încadrează în mai multe categorii: ceaiul tradițional sau „ortodox”, „de origine”, „de specialitate”, pe care îl regăsim în vechile culturi asiatice, cu primele atestări în China, cu patru-cinci mii de ani în urmă, descoperit de coloniștii europeni și britanici (vezi Indiile de Est și Commonwealth) și care de regulă se bazează pe blend-uri (amestecuri) ale ceaiurilor de origine; mai sînt apoi ceaiurile aromatizate (vezi Marsala Chai) sau parfumate (de exemplu, Earl Grey, Jasmine Dragon Pearls), ceaiurile „la plic”, cum sînt cele CTC (Crush Tear Curl – frunze mărunțite), ceaiurile îmbuteliate reci și alte băuturi pe bază de ceai (Kombucha), latte-uri, bubble tea, infuzii de fructe sau plante, tizane rooibos sau mate; toate acestea pot fi folosite și în compoziția unor cocktailuri alcoolice („Tea-Tini”) sau în industria alimentară (patiserie, cofetărie etc.).

Piața ceaiului se află pe o pantă ascendentă, conform Allied Market Research (raportată la o valoare de 52,1 bilioane de dolari în 2018), lucru pe care îl putem explica observînd evoluția unor factori demografici, sociali, economici, politici și a altor cîtorva tendințe: populația lumii este în continuă creștere, la fel și clasa mijlocie – un consumator important de ceai; tendințele de consum se orientează spre produsele mai sănătoase, informația se propagă tot mai rapid prin intermediul Internetului, a rețelelor de socializare și a liderilor de opinie, infrastructura și lanțurile comerciale se dezvoltă continuu etc. Acestea și multe alte aspecte determină evoluția cererii și implicit a ofertei.

Ultimul deceniu a adus schimbări majore sociale, de life style, de curente și de filozofii propagate și adoptate, ceea ce a atras și o schimbare majoră în modelarea gusturilor și a tipurilor de ceaiuri pe piață. Un lucru care a rămas aproape neschimbat este că cel mai popular tip de ceai este în continuare ceaiul negru, însă, dacă ne uităm la topul țărilor consumatoare de ceai din lume, ne putem explica și de ce. Cei mai mari consumatori raportați în 2014 au fost Turcia, urmată de Irlanda, Marea Britanie și Rusia, țări în care se consumă preponderent ceai negru.

Din experiența mea de aproape șapte ani pe piața din România, pot împărți consumatorii de ceai în două categorii: cea a persoanelor preocupate de un stil de viață sănătos, de subtilitatea gusturilor și a aromelor sau de cultura din spatele unui produs, preocupări care apar cu precădere la o vîrstă adultă; și categoria tînără, atrasă de băuturi colorate, dulci, moderne, cum sînt latte-urile sau bubble tea-urile și ceaiurile aromatizate sau îndulcite.

E dificil să înțelegem ciclurile globale fără să ne raportăm la particularitățile de consum și la pattern-urile comportamentale ale consumatorilor la nivelul fiecărei țări. De exemplu, chiar și în contextul creșterii pieței de ceai despre care vorbeam mai sus, „bătrînul continent” întîmpină o scădere a consumului, tocmai datorită diminuării segmentului „tradiționalist” și deoarece piața ceaiului din Europa a ajuns la un nivel de saturație. Cu toate acestea, în România, am sesizat o creștere semnificativă a consumului de ceai, raportat la vînzările înregistrate de teaz.ro, dar și de alte unități alimentare din industria ospitalității, cărora le distribuim ceaiurile din portofoliu. Deși infuziile de fructe sînt cele mai căutate, există o creștere în vînzări la toate tipurile de ceai din ofertă. Ceea ce se explică prin faptul că – odată cu creșterea numărului de restaurante care dau o importanță tot mai mare calității produselor din meniu, cu apariția shop-urilor de cafea de specialitate și cu formarea personalului calificat (somelieri, chef-i, barista) – au crescut și gradul de educație și exigențele populației. Consumatorii sînt tot mai interesați, în tot ceea ce consumă, de calitate, de profunzimea gusturilor, înlocuiesc băuturile îmbuteliate cu ceaiuri, ceaiurile la plic cu cele loose leaf și dezvoltă o nouă curiozitatea față de ceaiurile de origine, „multifațetate”, în detrimentul celor aromatizate sau a blend-urilor corpolente, cu gust liniar. Toate aceste evoluții ale obiceiurilor de consum mă bucură enorm, îmi dau serotonina de care am nevoie și îmi confirmă rezultatele muncii mele didactice, de educare a consumatorul de ceai, preocupare care a luat naștere dintr-o pasiune deloc ușoară: lumea fascinantă a ceaiului.

Ceaiul verde (incluzînd și matcha), alb, sau oolong-urile slab oxidate au fost introduse treptat în obiceiurile alimentare ale populației globale, cu tendințe specifice fiecărei regiuni, în special pentru presupusele beneficii asupra sănătății. Odată cu moda „alimentației și vieții sănătoase”, ceaiurile slab oxidate, cu un conținut mai mare de substanțe active antioxidante, au înregistrat o creștere în vînzări. Din aceleași considerente s-a majorat și cererea pentru infuziile din plante sau pentru produsele organice.

Globalizarea a adus pe piața de profil și „aplicații” moderne, mai puțin tradiționale ale ceaiului. Vorbim aici de ceaiul matcha, protagonistul ceremoniei chanoyu, apărut în China, dar strămutat și perfecționat în Japonia, cu 1.200 de ani în urmă, și de folosirea acestuia într-o sumedenie de preparate cool și actuale, cum ar fi matcha latte, limonade, cocktailuri, înghețată sau prăjituri cu matcha. Bubble tea – apărut în Taiwanul anilor 1980, mai întîi ca un amestec viguros de ceai cu sucuri de fructe, îmbogățit, mai tîrziu, cu boabe de tapioca – e o altă „invenție” recentă, cu mare succes în rîndul adolescenților.

În ceea ce privește site-ul teaz.ro, prin activitatea noastră ne propunem să promovăm ceaiurile autentice și tradiționale loose leaf, dar și utilizări și aplicații adaptate la vremurile actuale: Tea-Tini, siropuri pe bază de ceai, Iced Tea-uri etc. Organizăm de asemenea meniuri de degustare asociate cu felurite tipuri de ceai, Tea Cupping-uri și multe altele. Nu în ultimul rînd, ne luptăm cu prejudecata românilor potrivit căreia ceaiul se bea numai atunci cînd ești bolnav!

Irina Măstăcăneanu este specialist în ceai și proprietar teaz.ro.

Foto: wikimedia commons