Piese de schimb

Tudor PRISECARU
Publicat în Dilema Veche nr. 1038 din 29 februarie – 6 martie 2024
image

În viața de toate zilele sîntem obișnuiți să urmărim doar ceea ce ne atrage atenția din punct de vedere comercial sau, în cel mai bun caz, din punctul de vedere al necesităților de moment. Au trecut de mult acele vremuri cînd eram oarecum stresați, chiar și inconștient, că se va strica televizorul, va veni „reparatorul” și ne va fi dat ca temă să găsim o anumită „lampă” (tub electronic), care de obicei nu se găsea. Mai mult, nici nu ne putem închipui că am putea experimenta starea de a rămîne cu autovehiculul în pană, așa cum nu de puține ori au rămas părinții noștri. Cum de nu se mai întîmplă toate acestea (atît de frecvent) în ziua de astăzi?

În cazul televizoarelor, explicația este simplă: de foarte puține ori se mai pot repara – de cele mai multe ori cumpărăm altul; în cazul autovehiculelor însă, există cîte un computer de bord care ne anunță că trebuie să ducem mașina la revizie. Acolo constatăm de multe ori că plătim pentru înlocuirea unor componente cu altele denumite generic „piese de schimb”; și mai constatăm că foarte rar trebuie să așteptăm, pentru că acestea există – ca prin minune – în stoc. 

Sînt convins că atunci cînd se produc înlocuirile nici nu ne punem problema cum s-au rezolvat toate atît de repede. Vom încerca în continuare să analizăm puțin aceste aspecte, care în ultimă instanță ne modelează viața din ce în ce mai mult.

Am întrevăzut mai sus că subiectul „piese de schimb” poate constitui o punte – de cele mai multe ori biunivocă – între economie și societatea în care trăim. Să luăm în analiză atunci cîteva domenii ale societății noastre și să observăm impactul pieselor de schimb asupra acestora – fără a le confunda cu materialele consumabile.

Să începem cu sectorul medical, acolo unde, pe lîngă piesele de schimb necesare în fiecare moment întreținerii echipamentelor spitalicești din ce în ce mai perfecționate, avem nevoie din cînd în cînd de piese de schimb pentru dispozitivele instalate chiar în corpul nostru: articulații care s-au uzat, șuruburi, baterii, țesuturi artificiale etc. Datorită acestora trăim sau, în cel mai bun caz, viața noastră se derulează mai aproape de normal.

Ajunși aici, să aruncăm o privire în jurul nostru, în casa noastră, și vom vedea că sîntem iarăși dependenți de piesele de schimb, chiar dacă nu ne mai referim la televizor sau la autovehicul în primul rînd. Avem nevoie de piese de schimb pentru aparatura din bucătărie: filtre, tuburi, baterii, cuțite de diverse forme și întrebuințări etc. După bucătărie, să dăm o raită prin casă și să ne amintim de cîte ori am simțit frustrarea indusă de ruperea cîte unui mîner de mobilier, în contextul în care, aproape sigur, nu vom mai reuși să găsim unul la fel, ca piesă de schimb.

După aceste mici exemple, să continuăm, gîndindu-ne la mersul industriei, unde zeci de mii de piese de schimb sînt necesare zilnic pentru a întreține echipamentele într-o bună stare de funcționare. Aici trebuie să ne gîndim că o situație ca aceea de mai sus, legată de mobilier, nu mai are voie să se survină: constatăm așadar că există deja o clasificare a economiei legată direct de societate – o economie destinată exclusiv producerii pieselor de schimb industriale.

În cazul unei deviații de la această situație, societatea are de suferit, așa după cum se poate vedea în cazul energeticii nucleare unde, din cauza fiabilității deosebit de ridicate a echipamentelor, necesitatea utilizării pieselor de schimb a fost foarte rară. Prin urmare, entitățile producătoare au dispărut ori s-au reformat de-a lungul timpului din lipsă de comenzi. Acum, cînd se pune problema prelungirii duratei de viață a centralelor nucleare, criza de piese de schimb a devenit acută și, de cele mai multe ori, insolubilă.

Agricultura nu este nici ea ferită de spectrul „pieselor de schimb”, mai ales că foarte multe situații care trebuie depășite au loc în cîmp, la distanțe mari de orice punct destinat reparațiilor, într-o atmosferă încărcată din plin cu praf, caracterizată însă și de alte condiții grele de activitate. În aceste situații, defectarea unei piese din întregul ansamblu al unei mașini poate avea consecințe nebănuite; în general, timpul aferent unor anumite lucrări agricole este foarte limitat în sezon și prin urmare nu se poate aștepta prea mult pentru repararea unei mașini agricole (nici vorbă de așteptarea unei anumite piese de schimb). Abia atunci se poate conștientiza că, pe lîngă stocuri și mecanici iscusiți, este nevoie și de o anumită tehnologie a managementului activităților de reparații.

Ne dăm seama acum că problematica pieselor de schimb în viața unei societăți este mult mai complexă decît s-ar părea la prima vedere, ea constituind, de fapt, esența existenței unei părți importante a societății noastre.

De foarte multe ori actul de management al unei societăți comerciale (indiferent de profilul acesteia) este marcat profund de capitolul „piese de schimb”. Reducerea costurilor de producție în orice sector reprezintă un obiectiv obligatoriu, iar în atingerea lui rezolvarea problematicii pieselor de schimb are o pondere foarte mare. 

Avem de-a face aici cu acele concepte numite „mentenanță preventivă” și „mentenanță predictivă”. Deși sună destul de asemănător, cele două concepte diferă foarte mult. 

Mentenanța preventivă reprezintă ansamblul acelor activități care caută să scaneze echipamentul în timpul funcționării acestuia și să ofere informații legate de prezența unor semnale atipice care indică faptul că o anumită piesă sau subansamblu urmează să se defecteze. Aceste scanări se efectuează cu aparate foarte speciale, destul de scumpe, iar interpretarea datelor obținute se poate face numai de către un personal foarte instruit; în acest caz se poate observa și impactul major pe care îl are conceptul de „piese de schimb” asupra societății prin faptul că apar noi tipuri de activități cu un caracter ridicat de specializare. Metodele care stau la baza funcționării acelor aparate sînt și acestea foarte interesante, implicînd ultrasunete, radiații laser, semnale electrice, efecte Corona etc.

Mentenanța predictivă se referă la o activitate cu caracter mai mult statistic care presupune construirea unui istoric al defecțiunilor și implicit al procurării de piese de schimb pentru un anumit echipament aflat în utilizare. Acest tip de activitate are mai mult legătură cu uzura pieselor componente ale unui anumit echipament (mașină, calculator etc.) care conduce la oprirea acestuia. Avînd un istoric special pentru fiecare echipament, se poate determina cu oarecare precizie cînd va fi necesară procurarea unei anumite piese de schimb, pentru a nu genera perioade îndelungate de indisponibilitate a echipamentului.

Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.

Tudor Prisecaru este profesor univ. dr. ing. la Universitatea Națională pentru Știință și Tehnologie Politehnica București.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg
p 13 jpg

Adevarul.ro

image
INTERVIU EXCLUSIV Nuami Dinescu, despre complexul de a fi „mică și grasă“ și povara rolului Tanța GALERIE
Chiar dacă umbra Tanța a urmat-o ani de zile și i-a pus piedici, Nuami Dinescu a reușit să își pună numele în locul personajului.
image
Santorini „made in China”: Imagini surprinzătoare cu o copie perfectă a insulei grecești VIDEO
O tiktokeriță a dezvăluit că a vizitat cea mai emblematică insulă a Greciei la peste 7.000 de kilometri distanță - în China. Yasmin von Roon, în vârstă de 27 de ani, a rămas uluită când a descoperit stațiunea Dali’s Ideal State - o copie fidelă a insulei Santorini.
image
Instalația bizară care a supraviețuit din Primul Război Mondial. La ce folosea staţia de despăduchere „Larga” de la intrarea în Galați
Rămășițele unei stații de despăduchere pe linia ferată, din perioada Primului Război Mondial, pot fi văzute la marginea orașului Galați. Pe vreme aceea, călătorii care ajungeau din Rusia, dar şi vagoanele, erau supuse dezinfectării cu insecticidul acum interzis DDT.

HIstoria.ro

image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor.