„Bucureștiul reflectă perfect
genul de om care a fost Dalí“ interviu cu Jasmine MERLI, curatorul expoziției „Universului lui Salvador Dalí“
deschisă la ARCUB

Publicat în Dilema Veche nr. 1036 din 15 februarie – 21 februarie 2024
Foto: ARCUB
Foto: ARCUB

„Universul lui Salvador Dalí“ a ajuns la Bu-cu-rești. Cum așa? Spuneți‑ne despre călătoria acestei expoziții și cum de a ajuns la București. De ce tocmai la București?

Într‑adevăr, înainte de a veni la Bucu-rești, expoziția a fost la Budapesta și, din ecourile pe care le cunosc, a fost foarte apreciată acolo. „Universul lui Salvador Dalí“ nu a fost niciodată în România și, cînd am fost abordați de Hadran Events și de ARCUB, care și‑au exprimat intenția de a găzdui expoziția la București, ne‑am gîn-dit că este o ocazie minunată. S‑a lucrat la acest proiect mai bine de patru luni. Colecția din expoziție a călătorit în toa-tă lumea – a fost la Shanghai, Paris, Flo-rența, New York, a ajuns pînă în Australia. A fost văzută de peste 12 milioane de vizitatori în ultimii 40 de ani. Pare că a sosit momentul să fie văzută și la București, adică în „Parisul Orientului“. Orașul se potrivește foarte bine acestui gen de artist, un creator rebel, fără frontiere. Bucureștiul poate fi perceput ca un oraș al contrastelor, iar lui Dalí i‑a plăcut mult să folosească elemente contrastante în opera sa.

Ce cuprinde această expoziție? Care ar fi exponatele de maxim interes?

Expoziția, alcătuită din 170 de opere de artă, propune un Dalí tridimensio-nal sau, mai bine zis, un Dalí în a treia dimensiu-ne, cuprinzînd sculpturi și obiecte care ilustrează diferite tehnici și materiale folosite de artist. Cred că cele mai im-por-tante sînt sculpturile din bronz care re-prezintă imagini iconice din universul dalínian și care demonstrează trăsăturile esențiale ale suprarealismului. De asemenea, vizitatorii expoziției vor vedea și o altă gamă vibrantă din producția lui artistică: sculpturi colorate din pastă de sticlă (pâte de verre în franțuzește, glass paste în englezește, adică sticlă pisată foarte fin, amestecată cu un adeziv care îi dă o textură păstoasă și cu diferiți pigmenți care îi dau culoarea dorită – n. red.), obiecte din aur, bijuterii sculptate, toate reflectînd spiritul suprarealist cunoscut din picturile lui. Al doilea aspect al creației maestrului catalan prezentat în expoziție este uimitoarea colecție de desene rare inspirate de marea sa pasiune pentru diferite capodopere ale literaturii, arătîndu‑ne un Dalí deopotrivă cultivat și interesant. O lucrare semnificativă din expoziție este sculptura „Venus spațială“ care exprimă tema feminității. De asemenea, merită menționată și lucrarea „Dansul timpului III“ care ne amintește de celebrul lui ceas care se topește. Dalí era obsedat de problema timpului, iar puterea sugestivă a acestor ceasuri topindu‑se este atît de mare încît au devenit un veritabil simbol al personalității sale. Și, nu în ultimul rînd, canapeaua buzele lui Mae West, și ea o imagine iconică a unei întregi generații, recognoscibilă astăzi peste tot.

Există un mesaj special al discursului curatorial?

Colecția pune în valoare varietatea tehnicilor și materialelor explorate de Dalí. Vedem aici lumea suprarealistă dincolo de bine-cunoscutele sale picturi. Arătăm o față mai puțin cunoscută a lui Dalí, dar una fascinantă, exprimată prin sculpturile  și prin ilustrațiile de carte pe care le‑a realizat. În același timp, expoziția explorează fundamentele procesului creator dalínian și oferă o cheie de înțelegere a artei și a vieții sale. Opera lui este puternic influențată de experiențele sale personale. Există anumite elemente pe care le‑a utilizat recurent pe parcursul vieții sale, iar simbolismul său este explorat și explicat în această expoziție. De exemplu, sentimentul lui de insecuritate în raport cu senzualitatea și feminitatea, interesul lui pentru psi-hanaliză și vis, pasiunea lui pentru științe și pentru religie. Această expoziție este o imersiune în universul vibrant și nebunesc al lui Dalí. Metoda lui paranoic‑critică a produs opere de artă al căror sens este ascuns și este deliberat distorsionat. Dar, în același timp, se bazează pe teme ale vieții de zi cu zi cu care oamenii simt imediat că au o legătură, căci așa se explică de ce întotdeauna găsești în lucrările lui Dalí un element, un aspect, ceva cu care intri imediat în conexiune.

Mi se pare uimitor că universul lui Dalí s‑a instituționalizat cumva și a devenit un brand. Ce este „Universul lui Salvador Dalí“? Cine l‑a creat și de ce?

Colecția a fost alcătuită de Beniamino Levi, președintele „Universului lui Salvador Dalí“ și, voi explica imediat originea colecției. În orice caz, totul a început ca o pasiune a dlui Levi pentru sculptură. În timp, dl Levi a ajuns să alcătuiască una dintre cele mai mari colecții de sculptură și, astfel, să devină un dealer, dar și un producător de ediții sculpturale (sculptural editions: o serie mai mult sau mai puțin numeroasă de replici ale unor lucrări de sculptură realizate de maeștri – n. -red.). Ați vorbit de „brand“, noi preferăm să ne gîndim la „Universul lui Salvador Dalí“ ca la „lumea lui Dalí“. Spuneam că această colecție este o imersiune în universul vibrant și nebunesc al lui Dalí și că multe dintre obiectele de artă care alcătuiesc colecția sînt bazate pe desenele lui, pe picturile lui, pe imaginile iconice deja ale suprarealismului său, precum ceasul care se topește, anumite figuri feminine sau simboluri repetitive precum sertarele sau cîrjele. Ei bine, încă de la început, publicul a reacționat cu mare interes și curiozitate. Această colecție a oferit vizitatorilor o experiență cu totul diferită, iar vizitatorii au fost fascinați de această latură interdisciplinară a marelui artist. Am început să itinerăm această colecție și acum sîntem căutați de diverse organizații care vor să găzduiască această expoziție. A devenit un „brand“ pentru că avem deja o experiență vastă și îndelungată în Dalí; alcătuind în timp această colecție de mari dimensiuni, am ajuns să fim experți în Dalí. Dar, pentru noi, principala preocupare continuă să fie promovarea artei acestui mare maestru catalan. Vrem să arătăm o lume care există în spatele marilor lui picturi, să îl prezentăm pe Dalí ca pe un artist deplin și nu doar ca pe un pictor, iar colecția noastră s‑a dezvoltat tocmai în acest scop, de a arăta aspecte ale vieții și operei sale care nu sînt prezentate, în general, în marile muzee unde se află lucrările lui.

Dalí este astăzi celebrat în toată lumea ca „maestrul suprarealismului“ și datorită personalității sale și nu doar datorită imensului patrimoniu artistic pe care ni l‑a lăsat. El a făcut o veritabilă operă de artă din însăși viața lui. A fost unul dintre primii care s‑au promovat singuri în lumea artei prin recunoscutul său comportament excentric și prin mustața lui. Astăzi, mulți artiști urmează acest model de autopromovare.

Întorcîndu‑ne la expoziția de la Bucu-rești – care sînt marile repere ale „Universului lui Salvador Dalí“? Prezentați‑ne cîte ceva din acest „univers“. Ce ar fi uimitor în acest univers?

Deși este unul dintre cei mai proe-mi-nenți artiști din istoria artei, Dalí rămîne enigmatic. Oricine‑i privește arta este imediat atras într‑un univers alternativ care pare că este constituit după anumite legi fizice și după o anumită perspectivă, dar este, în același timp, incomprehensibil și neliniștitor. Trecem de la sculpturile în bronz la obiectele din aur, apoi la strălucirea obiectelor din pastă de sticlă Daum, la un Dalí ilustrator de carte. Obiectele expuse ne conduc într‑o călătorie printr‑o minte vie, spiritualizată, onirică. Obiectele din aur ale lui Dalí sînt inspirate din bijuteriile de la curtea regelui Ludovic al XIV‑lea și sînt o legătură evidentă cu o lume cu totul fantastică. În încăperile de la etajul Hanului Garboveni, descoperim încă alte aspecte ale lui Dalí, ca un indiscutabil maestru al graficii. Dalí a fost și un mare ilustrator de carte, lăsîndu‑și stilul și imaginația suprarealistă să fie influențate de opere literare. Sculpturile din pastă de sticlă sînt o colaborare între Salvador Dalí și prestigiosul manufacturier francez de cristaluri Daum. Cu aparența lor aeriană și culorile vii, expresive, și ele ne duc direct spre o lume fantastică. Dalí credea că sticla și pasta de sticlă sînt materialele perfecte pentru materializarea a ceea ce el numea „expresia metamorfozei“ care, în concepția lui, face posibilă percepția suprarealistă a realității. Transformarea și fantezia se regăsesc în înțelesul fiecărui obiect expus, generînd un efect misterios și uluitor. Metodele lui Dalí provoacă concepția despre realitate a oricărui privitor, forțînd limitele imaginației sale. Ceasurile topindu‑se, sertarele, cîrjele, feminitatea fac parte din arsenalul simbolic pe care Dalí îl utilizează, sînt parte a repertoriului său iconic. Ceea ce e uimitor este că el modifică obiectele și schimbă percepția noastră asupra realității prin explorarea propriului său interior, a propriul său suflet. Și tocmai asta îi stimulează pe oamenii care‑i privesc operele. Vizitînd expoziția, te simți în interiorul minții lui Dalí, nebunească și întortocheată, iar personalitatea lui enigmatică se ascunde în fiecare obiect al acestei expoziții. 

În concluzie, nu există doar un singur fel și, cu certitudine, nu există un singur fel corect de a înțelege aceste opere de artă. Fiecare dintre noi este chemat să interpreteze și să aprecieze arta lui prin filtrul propriei sale experiențe personale. 

Spuneți‑ne cîte ceva despre colecția dlui Beniamino Levi și despre relația lui cu Salvador Dalí.

Beniamino Levi, președintele „Dalí Universe“, este un avid colecționar al operelor lui Dalí. Domnia‑sa a fost suficient de norocos să îl cunoască pe Dalí și să lucreze diferite proiecte cu el și cu anturajul său. Colecționar‑connoisseur, dl Levi a condus o prestigioasă galerie de artă la Milano în anii 1960 și a avut de‑a face personal cu artiști precum Picasso, De Chirico sau Fontana. L‑a întîlnit prima oară pe Dalí la începutul anilor 1970 la Paris, în hotelul „Meurice“, unde maestrul catalan petrecea cîteva luni în fiecare an, împreună cu soția lui, Gala. Dl Levi își amintește: „I‑am fost prezentat de prietenul meu Heinz Bereg-gruen, proprietarul Galeriei Bereggruen, și ne‑am înțeles să‑i cumpăr două lucrări. Întîlnirea a fost cu totul extraordinară și a depășit cu mult toate așteptările mele. Dalí avea o personalitate copleșitoare și era total egocentric, vorbind în nesfîrșite monologuri despre astronomie, arte, filozofie, matematică sau subconștient“. Dalí și‑a dedicat întreaga viață studiului și transferului în artă al lucrurilor pe care le descoperea citind literatura clasică, dar și științifică. În același timp, era turbulent, impredictibil, ușor iritabil, ceea ce făcea dificilă relația cu el. Levi își amintește că Gala era forța conducătoare în cuplul lor și ea se ocupa cu afacerile legate de opera lui. Cînd dl Levi a vrut să‑l viziteze din nou, Gala l‑a oprit pe motiv că Dalí era în pat, refăcîndu‑se după operația de prostată, așa că abia la sfîrșitul anilor 1970 l‑a putut reîntîlni pe maestru, tot la Paris. Dl Levi a fost întotdeauna atras de sculptură și a făcut multe călătorii în Africa, de pildă, ca să achiziționeze sculptură africană. În orice caz, domnia sa a fost în special fascinat de unele sculpturi de tinerețe ale lui Dalí, pe care le‑a achiziționat dintr‑o galerie pariziană. Într‑una dintre întîlnirile lor, Dalí l‑a întrebat pe dl Levi dacă este interesat să cumpere drepturile de a edita sculpturile sale și, după ce s‑a gîndit puțin, dl Levi a acceptat. Astfel, dl Levi a început să se concentreze asupra sculpturilor lui Dalí și, după un timp, a devenit un adevărat expert în această materie. Dl Levi l‑a încurajat pe Dalí să‑și transpună viziunea artistică în forme sculptate, comandîndu‑i, atît maestrului personal, cît și prin intermediul reprezentanților săi legali, seria de sculpturi din bronz bazată pe cele mai faimoase imagini suprarealiste dalíniene. Astfel, dl Levi a devenit nu doar un colecționar și un negustor de artă dalíniană, dar și unul dintre cei mai importanți editori ai operei sale. Dl Levi a început atunci o aventură de‑o viață, căutînd peste tot și colecționînd o-pe-re de Dalí, con-cen-trîndu‑se cu de-o-sebire asupra di-fe-ritelor mij-loace prin care arta lui Dalí s‑a ma-ni-fes-tat. În decenii, dl Levi a reușit să formeze una dintre cele mai bogate și mai interesante colecții private din lume, pe care a vrut întotdeauna să o aducă la cunoștința marelui public.

Dalí este foarte cunoscut mai ales ca pictor. Cît de importante sînt creațiile lui care folosesc alte mijloace, precum sculptura, ilustrațiile de carte sau sticla? Cît de importante sînt obiectele pe care le expuneți în ansamblul patrimoniului dalínian și care este relația dintre capodoperele sale pictate și aceste obiecte?

Salvador Dalí a fost mai mult decît un pictor, a fost un artist multilateral în cel mai deplin sens al cuvîntului. El însuși a declarat: „Pictura este o infinit de mică parte a personalității mele“. Colecția imersează vizitatorul în universul lui Dalí cu multe obiecte inspirate din imaginile sale suprarealiste, cum ar fi ceasurile care se topesc, îngerii, elefanții, melcii. Pe întregul parcurs al vieții sale, Dalí a  lucrat în trei dimensiuni sculptînd, modelînd. Multe dintre aceste sculpturi erau bazate pe desene anterioare sau pe picturi precum în „Vestigii atavice după ploaie“ sau „Manechinul indonezian“. Dalí a simțit nevoia să se exprime prin mai multe mijloace. Pe de altă parte, pentru un om cu imaginația lui Dalí și cu geniul lui de desenator, ilustrația de carte a constituit un mod firesc de exprimare, ceea ce se poate vedea în ilustrațiile pe care le‑a făcut unor mari cărți clasice, precum Biblia, sau unor cărți moderne, precum Alice în Țara Minunilor (aceste din urmă ilustrații nu sînt expuse de această dată). Numărul ilustrațiilor de carte făcute de Dalí pe parcursul întregii sale vieți este enorm. Colecția expusă merge, așadar, dincolo de bine-cunoscutele picturi. 

Expoziția de la București este organizată într‑un cartier pe care toată lumea îl știe ca „Cen-trul vechi“ – o zonă cu clădiri vechi, străzi de epocă, arhitectură clasică, plină de restaurante, forfotind de viață. Dalí a fost un artist extravagant, șocant prin modernitatea lui. Cum se simte universul lui Dalí într‑un asemenea context urban?

Așa este, Dalí a fost un artist eclectic, iar clădirea în care este găzduită expoziția evocă atît de multe lucruri încît îmi pare locul perfect pentru această expoziție. ARCUB este un centru construit să promoveze cultura, pe ruinele unui han de secol XIX, fiind un amestec de vechi și modern. Ne place să credem că lui Dalí i‑ar fi plăcut mult acest loc. Vizitatorul explorează la ARCUB diferite încăperi distribuite pe etaje și în același timp explorează lumea lui Dalí, procesul lui creator, inspirația lui. Nu știi ce găsești după fiecare colț. Urci la etaj și ajungi într‑un spațiu cu totul neașteptat, cel al ilustrațiilor de carte. Cred că ARCUB este locul perfect pentru o asemenea expoziție, pentru a arăta arta lui Dalí, pentru a oferi experiența geniului și nebuniei lui pentru că este un loc tradițional și totuși inovator în plan spiritual. În acest itinerar labirintic, vizitatorul pătrunde în mintea labirintică a maestrului și experimentează infinita lui imaginație. 

Bucureștiul întreg este un oraș vibrant, plin de energie, dar plin de istorie, arhitectură și personalitate, iar aceste carecteristici ale orașului reflectă perfect genul de om care a fost Dalí. Eu sper că publicul din România va fi captivat de Dalí, așa cum sîntem și noi, cei care organizăm și itinerăm această incredibilă colecție. Sînt convinsă că fiecare vizitator al expoziției noastre va rămîne cu ceva diferit după ce va vizita expoziția, fie cu uimirea, fie cu admirația sau chiar cu speculația și controversele. Însă, mai presus de orice, noi sperăm că vizita o să le facă pur și simplu plăcere.  

interviu realizat de Sever VOINESCU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg
p 13 jpg

Adevarul.ro

image
Povestea care sparge tiparele în Japonia tradiționalistă. Cum a devenit o însoțitoare de bord prima femeie la conducerea Japan Airlines
Numirea în ianuarie a lui Mitsuko Tottori la conducerea Japan Airlines (JAL) a provocat un adevărat șoc în lumea afacerilor din această țară. Nu numai că Tottori era prima femeie aflată la conducerea companiei aeriene, dar își începuse cariera ca membru al echipajului de cabină.
image
„Era doar o chestiune de timp”: Eminem îl ucide pe alter ego-ul Slim Shady în noul album VIDEO
Unul dintre marile alter ego-uri din pop ar putea avea un sfârșit macabru, Eminem anunțând primul său album de după cel din 2020, intitulat „The Death of Slim Shady (Coup de Grâce)”, relatează The Guardian.
image
Dispariția misterioasă a fiicei de 16 ani a unor magnați americani ai tehnologiei. Când a fost văzută ultima dată VIDEO
Mint Butterfield, fiica unor cunoscuți antreprenori din lumea tehnologiei, a dispărut în weekend. Tânăra de 16 ani a fost zărită pentru ultima dată duminică seara, în Bolinas, California, la nord de San Francisco.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.