Cosmin CIOTLOŞ

p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
Contemptus mundi jpeg
Contemptus mundi
Decisivă e, spune Dan Sociu, relația cu existența, pe care un poet e dator să o exploreze cu o curiozitate alertă.
Optimism și mizantropie jpeg
Optimism și mizantropie
Ce anume din ironia degajată a lui Codrescu regăsim în polemicile mai curînd grosolane în care-i vedem angajîndu-se pe literații (de-ar fi numai ei) români?
La chair est triste, hélas! jpeg
La chair est triste, hélas!
Autorul Moromeților îi explică autorului Istoriei literaturii... cum stă treaba cu Sadoveanu, Rebreanu, Thomas Mann, Stendhal și Balzac.
Și așa, și altminteri jpeg
Și așa, și altminteri
Constatarea că, odată cu anii 2000, tematica istorică redevine atractivă pentru romancierii noștri reprezintă punctul de plecare în această suită de investigații.
Criticul, omul    jpeg
Criticul, omul...
Cărțile lui Ion Vartic trasează în aerul paginii demonstrații care vibrează sonor, în evoluție și pe straturi.
Sinteza epică jpeg
Sinteza epică
Volceanov știe să scenarizeze, simte momentele cînd încărcătura trebuie dezamorsată sau, dimpotrivă, detonată, e precis, fluent și oportun în frază.
Icoane, privazuri, ferecături jpeg
Icoane, privazuri, ferecături
Cel mai mult mă atrage, ca să zic așa, „ferecătura”: momentele cînd Ioana Bot formulează acut observații deconcertante, în răspăr (sau nu) cu tradiția critică.
De la Rîm ne tragem jpeg
De la Rîm ne tragem
Un vademecum dublat, în subtext, de o meditație: așa s-ar defini scurt recenta carte a Alexandrei Ciocârlie.
O seamă de sugestii jpeg
O seamă de sugestii
Oricît de diverse i-ar fi preocupările, Oișteanu le acoperă prompt printr-o cazuistică bogată și relevantă, în ale cărei dedesubturi memoria și instinctul de selecție se îmbină potrivit.
Citate și idile jpeg
Citate și idile
În jurul balurilor se țese, în chip norocos, o rețea de amănunte circumstanțiale dintre cele mai interesante.
Ultimele nopți de dragoste    jpeg
Ultimele nopți de dragoste...
„Sergiu Vladimir” nu e altceva decît un pseudonim abil (în sensul că preia pe copertă identitatea ficțională a protagonistului) îndărătul căruia se ascunde ceva mai cunoscutul eseist și filosof Petru P. Ionescu (1903-1979).
Sculptînd în timp jpeg
Sculptînd în timp
„Romanul românesc din stînga Prutului” este un proiect cultural, organizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor, cu scopul de a promova cinci dintre cele mai importante romane basarabene ce lipsesc din biblioteca cititorului român.
Noi, cei de la 1800 jpeg
Noi, cei de la 1800
Dan Grădinaru propune o serie de repoziționări de o frapantă (și uneori exagerată) originalitate.
Absolventul Traian T  Coșovei jpeg
Absolventul Traian T. Coșovei
Lucrarea aceasta e de fapt mai puțin un manifest și mai mult o exuvie: scriind despre beatnici, Traian T. Coșovei traversează o experiență și o lasă în urmă.
Eredități jpeg
Eredități
Omul era un spectacol vivant. Amator în (mai) toate cîte le-a practicat, a avut totuși harul prizei la public.
Mai mult ca viața jpeg
Mai mult ca viața
Ca în seriale: la precedentul Dosar al Dilemei vechi la care am contribuit scriam despre Ovid S. Crohmălniceanu, insistînd asupra vocației sale de biograf en miettes. Uitasem să spun atunci că autorul Literaturii între cele două războaie... avea, măcar sub raportul acestei înzestrări, un „geamăn” exemplar.
Un trecut, totuși, nepătat jpeg
Un trecut, totuși, nepătat
Informația conform căreia Blaga ar fi avut simpatii (sau adeziuni) legionare e cît se poate de nerezonabilă.
O epocă – în multe feluri de lectură jpeg
O epocă – în multe feluri de lectură
Toți am învățat, într-un fel sau altul, din panorama lui Crohmălniceanu, fie în școală, fie consultînd-o de plăcere.
La jumătatea drumului jpeg
La jumătatea drumului
Personajul se animă, leapădă giubeaua, dă de pămînt cu ișlicul și ivește gusturi aproape occidentale.
„Cine o face ca mine   ” jpeg
„Cine-o face ca mine...”
O suită de portrete valorînd ele însele cît niște proze scurte, dar mai ales o serie de reflecții la acuitatea cărora puțini moraliști de meserie ajung într-o viață de om.
Se poate mai mult? jpeg
Se poate mai mult?
Ce i-a lipsit lui Petre Stoica pentru a atinge cota de simpatie publică a unor Mircea Ivănescu sau Emil Brumaru?
Ce nu sare n ochi jpeg
Ce nu sare-n ochi
Surprinzător, privit prin fanta îngustă a criticii literare și a teritoriilor conexe, abia încheiatul 2020 n-a fost atît de rău pe cît ne-am fi așteptat.
Soarele japonez al resemnării jpeg
Soarele japonez al resemnării
Cutremurătoare nu e doar fișa clinică a maladiei (la care Sîrbu se referă insistent vorbind despre „soarele japonez” care i-a răsărit pe cerul gurii), cît mai cu seamă aceea, tot clinică în felul ei, privitoare la destin.
„Prieten blînd al sufletului meu” jpeg
„Prieten blînd al sufletului meu”
Adrian Papahagi așază, în „rime” simbolice, două cîte două marile scrieri shakespeariene.
Prin alții spre sine jpeg
Prin alții spre sine
În așteptare ar părea să iasă din rînd, cel puțin la o primă vedere: e un roman solid, care are în centru Revoluția din ’89.
Poetizați, poetizați    jpeg
Poetizați, poetizați...
Ce oferă Cristian Preda aici e aproape o istorie antologică a literaturii.
What if    jpeg
What if...
Foarte îndărătnic, Padina s-a opus oricărei intervenții redacționale (citește: sugestiilor Cenzurii), ajungînd chiar, în 1987, să dea în judecată editura care continua să tergiverseze apariția.
Oameni cari au fost jpeg
Oameni cari au fost
Ce spectacol, să mă întîlnesc cu o actualitate într-atît de diferită de aceea din mintea mea și mai ales din rubricile mele!
La dispoziția dumneavoastră jpeg
La dispoziția dumneavoastră
Poezia lui se dovedește un ansamblu neașteptat de coerent, dispensat de acea presupusă cezură temperamentală pe care pare să o instituie agravarea bolii.
Optzecismul, în direct jpeg
Optzecismul, în direct
O carte tristă, plină însă nu de umor (cum zice formula clasică), ci de amănunte, este acest jurnal al lui Aurel Dumitrașcu.
Fapte și vorbe jpeg
Fapte și vorbe
Coșbuc se amuză colectînd jocuri de cuvinte cărora le dezghioacă umorul conținut. Se dă în vînt după palindromuri, lipograme, asonanțe și logogrifuri.
Je est un autre jpeg
Je est un autre
Marta Petreu reconstituie cald și prob nu numai o biografie, ci și o aură. Delicată, aceasta, și în chip superlativ fragilă.
Stilistica prieteniei jpeg
Stilistica prieteniei
Poate că „exilul” înseamnă și asta: îndepărtarea de reflexele curente ale unei lumi căreia, moral, nu-i aparții.
Radu Solcan și „intelectualii noștri” jpeg
Contemporanul nostru
Între multele cărți semnificative apărute anul trecut, una singură, jurnalul lui Mihail Radu Solcan, merită notată ca „revelație”. Termenul e judicios ales.
Cînd listele vorbesc jpeg
Cînd listele vorbesc
Încă înainte de lansarea volumului (la tîrgul de carte din toamnă), un poem din recentul Cu Orice e posibil ajunsese să circule printre cunoscători în chip de eșantion.
2019  O pledoarie și cîteva tușe jpeg
2019. O pledoarie și cîteva tușe
Dacă ar fi să găsesc anului abia încheiat o amprentă temperamentală distinctă, aceasta ar fi susținuta „demonizare a instituției criticii literare”.
Isarlîk jpeg
Isarlîk
Avem de-a face cu o carte absolut meritorie. Care, pe lîngă întregul spectacol de expresivitate pe care‑l organizează, are și merite, așa-zicînd, imediate: nu pot să nu mă bucur, ca recenzent al actualității, văzînd că „Dicționarul” gîndit de Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu le face loc, într-o companie pe cît de onorantă, pe atît de normală, unor scriitori care au debutat și s-au impus în ultimele trei decenii.
Telefonul fără fir jpeg
Telefonul fără fir
E, se pare, un moment fast pentru recapitulări: în ultimele două decenii au apărut, la foc automat, o sumă de istorii ale literaturii române.
Catalogul mișcărilor noastre zilnice jpeg
Catalogul mișcărilor noastre zilnice
Se întîmplă ca unele cărți, în mod evident rezultate din lungi stagii de cercetare în bibliotecă, să capete, la apariție, nescontate efecte beletristice. Să sune, altfel spus, ca niște romane sui generis. Și nu atît pentru că s-ar parcurge, cum se spune adesea, „pe nerăsuflate“ (oricît de ample le-ar fi cunoștințele, criticii literari nu se îndeletnicesc, totuși, cu spirog
Stereo jpeg
Stereo
Nu doar Ion Barbu va trece prin el, ci și Simion Stolnicu, Sanda Movilă, Camil Baltazar sau Dan Petrașincu. Cu toată bonomia lui solitară, căci se recunoștea un om fără prieteni, Lovinescu e, în realitate, un excelent scenograf al autorității. L
Scrisori pierdute jpeg
Scrisori pierdute
Discretul erudit Constantin Georgian face tacit oficiul unui dispecer cu pedigree al forfotitoarei și gureșei lumi literare bucureștene din epocă. Ceea ce, pentru istoricii literari de azi e, adeseori, de neprețuit. Cuvîntul e exact și am să explic în
Stări de agregare jpeg
Stări de agregare
Se prea poate ca vîna aceasta tragică să se fi accentuat în timp, se prea poate, altfel spus, ca totul să fie o chestiune de metabolism. La urma urmelor, nimeni nu păstrează, sexagenar, temperatura emoțională de la douăzeci de ani. Dar mi se pare c
Cît de nou e noul Sociu jpeg
Cît de nou e noul Sociu
Cei care l-au catalogat, de la debutul din 2002 încoace, drept mizerabilist, minimalist, biografist ș.a.m.d., conferindu-i grăbit etichete sărăcăcioase, vor fi nevoiți să se împace astăzi cu evidența că, în cele 128 de pagini ale sale, Uau e de-a drept
Lumea după Solenoid jpeg
Lumea după Solenoid
Adevărul e că, în chip organic, distanța dintre Melancolia și tot ce a publicat pînă acum Mircea Cărtărescu e uriașă. Iar asta nu din rațiuni stilistice. Cei dotați cu (ca să zic așa) ureche litera
Gînduri către sine însuși jpeg
Gînduri către sine însuși
Literatura nu-i pentru vînătorii de glorie. Aceasta, e știut, va veni mai devreme sau mai tîrziu, dacă va avea de ce. E un îndemn stoic pe care autorul Bărbaților fără degete continuă să-l exerseze și azi. Și abia asta-l face valoros.
Ocheanul întors jpeg
Ocheanul întors
Petre Stoica supraviețuiește prin ficțiune: într-un sat uitat din județul Giurgiu, el îi citește frenetic, de-a valma, pe Clement Alexandrinul și pe Adrian Fochi, pe Marcus Aurelius și pe Stendhal. Pentru a încheia, en fanfare, cu Hesiod și Montherlant.
Orașele invizibile jpeg
Orașele invizibile
Am fost un copil reușit? este și nu este o schubertiadă. Este, în măsura în care reprezintă un filon colateral. Și prin dimensiuni, și prin natură, căci Soviany nu e un obișnuit al luminilor rampei. Captiv al muncilor sale (e un artist, adică un artifex), el se plasează arareori în centru. Publicitatea nu l atrage. Are, de altfel, alura unui mare discret, pentru care foaia albă, cu promisiunea unei improvizații, e mai de preț decît un afiș glamouros. Și nu-i o întîmplare că tonul în care sînt r