╚śi a╚Öa, ╚Öi altminteri

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 931 din 10 ÔÇô 16 februarie 2022
╚śi a╚Öa, ╚Öi altminteri jpeg

ÔŚĆ Catrinel Popa, Trecutul ca poveste. Urme, mistific─âri ╚Öi rescrieri ├«n literatur─â, Pro Universitaria, 2021.

Academic─â, rezultat, de altfel, al unor articole publicate ini╚Ťial ├«n reviste sau volume de profil, cartea lui Catrinel Popa s-ar adresa, la o repede vedere, exclusiv speciali╚Ötilor. Cum ├«ns─â autoarea discut─â chestiuni legate de actualitatea ultimelor trei decenii ╚Öi cum la literatur─â contemporan─â (ca ╚Öi la fotbal, ca ╚Öi la politic─â...) ne pricepem cu to╚Ťii, s-ar putea ca Trecutul ca poveste s─â dep─â╚Öeasc─â micul cerc al celor care predau sau comenteaz─â proza postdecembrist─â. S─â ajung─â, a╚Öadar, la fidelii unor autori ca Ioana P├órvulescu, Simona Sora, Simona Antonescu, Bogdan Suceav─â, Filip Florian, Doina Ru╚Öti, Diana Adamek sau Octavian Soviany (mai multe romane ale ultimilor trei f─âc├«nd aici obiectul unui consistent studiu) ╚Öi s─â-i dispun─â, o vreme, pe alte trasee dec├«t acelea prime, spontane.

Ceea ce n-ar fi deloc r─âu, Catrinel Popa dovedind aici exact virtu╚Ťile necesare bunei recitiri: sim╚Ť de orientare (f─âr─â s─â fi comb─âtut sistematic ├«n c├«mpul cronicii, autoarea g─âse╚Öte prompt exemplele cele mai ilustrative), claritate a sintezei (e mare lucru s─â plasezi faptul literar ├«n locul potrivit al unei demonstra╚Ťii) ╚Öi, mai ales, dezinvoltur─â conceptual─â. Le probase ╚Öi cu ani ├«n urm─â, ├«n 2007, ├«n Labirintul de oglinzi, plas├«nd poezia unor Iv─ânescu sau C─ârt─ârescu sub copertina unui termen care din p─âcate nu s-a impus: metatranzitivitate. Cu alte cuvinte, Catrinel Popa reconcilia abil, ├«ntr-un singur cuv├«nt, ceea ce, ├«n genere, se spusese, de╚Öi de pe versan╚Ťi diferi╚Ťi, despre o anumit─â poetic─â postbelic─â de extrac╚Ťie nord-american─â: voca╚Ťia autoscopic─â, respectiv, cum i s-a zis ├«n epoc─â, priza la real. Pedagogic spus, aminti╚Ťi-v─â versurile lui Mircea C─ârt─ârescu din Iarna cu tine: ÔÇ×┼či tu strig├«nd necunoscu┼úilor: ┬ź─âsta-i poetuÔÇÖ mircea c─ârt─ârescu! / ┼čtie ┼čapte limbi ┼či-engleze┼čte!┬╗ / ┼či m─â str├«ngeai cu m─ânu┼ča de de┼čte. / da, pe vremea aia umblam ca n─âucii holb├«ndu-ne la farduri ┼či / intr├«nd ├«n magazinele ├«nc─âlziteÔÇŁ. Jum─âtate Bucure╚Öti fantast al deceniului al nou─âlea, jum─âtate clin dÔÇÖ┼ôil c─âtre niscaiva ridicole versuri ale uitatului Mihai Beniuc.

Am explicat procedeul pentru c─â, ├«ntr-un anume fel, la aceea╚Öi schem─â logic─â recurge Catrinel Popa ╚Öi ├«n Trecutul ca poveste. Constatarea c─â, odat─â cu anii 2000, tematica istoric─â redevine atractiv─â pentru romancierii no╚Ötri reprezint─â punctul de plecare ├«n aceast─â suit─â de investiga╚Ťii. Concluzia e aceea c─â, oric├«t─â distan╚Ť─â ironic─â ar lua ╚Öi oric├«te conven╚Ťii ar parodia (nu s-ar putea altminteri), to╚Ťi ace╚Ötia pun, ├«n chip nea╚Öteptat, dar nu insesizabil, un fior nostalgic, de tip Walter Scott sau chiar Alexandre Dumas. C─â fenomenul e recent, se vede limpede ╚Öi autoarea puncteaz─â corect ├«n alte c├«teva studii. Nici la Eugen Barbu, ├«n Princepele (ar fi meritat, cred eu, discutat ╚Öi S─âpt─âm├«na nebunilor, cel─âlalt roman retro al s─âu), nici la Silviu Angelescu, ├«n Calpuzanii, nici la ╚śtefan Agopian, ├«n Tache de catifea, Tobit ╚Öi celelalte, nici, ├«n fine, la Paul Georgescu ╚śtefan B─ânulescu sau Ioan Gro╚Öan acest tropism nu se face sim╚Ťit. Chestiune de genera╚Ťie? Poate. Aerul timpului? Nu-i exclus. Catrinel Popa nu risc─â ipoteze. ├Äncerc eu. Interesa╚Ťi, acum, de story, de o poveste care s─â ÔÇ×╚Ťin─âÔÇŁ cititorul ╚Öi, ├«n chip firesc, sceptici fa╚Ť─â de toate procedeele din familia alegoriei, scriitorii ÔÇ×postcanoniciÔÇŁ (preiau, via Catrinel Popa, termenul lui Doris Mironescu) ajung, volens-nolens, la formule de basm sau de fantasy, cele care, somatic, au generat mari pove╚Öti istorice ca Ivanhoe ori Cei trei muschetari. Fenomenul e pur ╚Öi simplu unul de contagiune: sim╚Ťim Iliada ├«n R─âzboi ╚Öi pace, de ce n-am citi o poveste de cap─â, spad─â ╚Öi licori magice ├«n Homeric al Doinei Ru╚Öti?

Pornind chiar de aici, a doua ├«ntrebare care amorseaz─â Trecutul ca poveste ╚Ťine de preferin╚Ťa mai nou─â a romancierilor pentru perioada fanariot─â. O explica╚Ťie ├«n jurul c─âreia Catrinel Popa graviteaz─â ╚Ťine de natura complicat─â a epocii: r─âmas─â ├«n vulgata istoric─â na╚Ťionalist─â drept un interval toxic, epoca ╚Öi-a avut ap─âr─âtorii, f─âr─â ca spe╚Ťa s─â fi fost totu╚Öi tran╚Öat─â. De-aici, fire╚Öte, o anume suculen╚Ť─â epic─â. Mai mult dec├«t at├«t, dincolo, deci, de bine ╚Öi de r─âu, a╚Ö ad─âuga c─â avem de-a face cu cea mai recent─â dintre perioadele premoderne. Un roman cu ac╚Ťiunea plasat─â ├«n pa╚Öoptism ar trebui s─â desc├«lceasc─â ├«n primul r├«nd i╚Ťe politice complicate, dar reprezentabile (a se vedea Prin╚Ťul Ghica, admirabila trilogie a Danei Dumitriu), pe c├«t─â vreme secolul al XVIII-lea permite, prin exotismul s─âu oriental, nesf├«r╚Öite infuzii de fabulos. Altfel spus, ├«n straturile sale de ad├«ncime se vor afla ├«ntotdeauna cele O mie ╚Öi una de nop╚Ťi. Se ├«nt├«mpl─â la Agopian, se ├«nt├«mpl─â la Soviany, se ├«nt├«mpl─â, dintre autorii despre care Catrinel Popa n-a scris aici, la Ion D. S├«rbu, ├«n Adio, Europa!, ╚Öi, mai aproape de noi, la C─ât─âlin Pavel, ├«n Chihlimbar.

Cosmin Ciotlo┼č este critic literar ╚Öi lector la Facultatea de Litere din Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Cenaclul de Luni. Via╚Ťa ╚Öi opera, Pandora M, 2021.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.