ultimele articole
Pe canalele cețoase ale memoriei
Bogdan-Alexandru STĂNESCU„Lumina de veghe” face parte din creația tîrzie a autorului canadian, al cărui stil devine din ce în ce mai accesibil, mai expansiv și, simultan, mai sofisticat, îndepărtîndu-se de o eventual previzibilă zonă comercială prin seriozitatea metodei cu care prozatorul își abordează temele din ce în ce mai serioase și mai intimidante.
» Citește tot
Ce rămîne din viaţă
Marius CHIVUÎn ciuda tinereţii sale ca pilot de bombardier, cărţile lui James Salter sînt mai degrabă fermecător-nostalgice decît violent-spectaculoase şi împart toate aceeaşi pasiune pentru cultura franceză.
» Citește tot
Steaua singurătății
Doris MIRONESCU„Frumusețea e o agresiune“, spune Mariana Codruț în recentul ei volum de versuri cu titlul „Pulsul nu poate fi minimalist”.
» Citește tot
Riscul de a scrie o carte bună
Cătălin VASILESCUUneori cineva își asumă, totuși, riscul de a scrie o carte bună. Una cu care intri în dialog, cu care te contrazici, cu care te împrietenești repede. Care nu te mai lasă în pace, o carte-vehicul care te duce tiptil, uneori pe nebăgate de seamă, în lumea ei, în lumea logicii și a filozofiei. Mircea Dumitru asta își propune și asta realizează.
» Citește tot
Bilanţ literar (II)
Marius CHIVU2019 a fost anul literaturii femeilor, cu cîteva recuperări şi contribuţii teoretice noi importante, dincolo de volumele individuale de poezie şi proză.
» Citește tot
Obsesia lui Maniu
Ionuţ IAMANDIÎntrebarea fundamentală care îl frămînta pe cel mai important om politic din România acelui moment era dacă Bucureştiul a fost cedat de către americani și britanici sferei de influență sovietice.
» Citește tot
Bilanţ literar (I)
Marius CHIVUAnul 2019 ar fi trebuit să fie Anul Cărții, celebrat printr-un program naţional de evenimente, desfăşurate în unităţile de învățămînt primar și gimnazial, cu scopul de a promova lectura. Nu s-a întîmplat mai nimic, în schimb, pe final de an, România a obținut un punctaj foarte slab în clasamentul PISA.
» Citește tot
Isarlîk
Cosmin CIOTLOŞAvem de-a face cu o carte absolut meritorie. Care, pe lîngă întregul spectacol de expresivitate pe care‑l organizează, are și merite, așa-zicînd, imediate: nu pot să nu mă bucur, ca recenzent al actualității, văzînd că „Dicționarul” gîndit de Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu le face loc, într-o companie pe cît de onorantă, pe atît de normală, unor scriitori care au debutat și s-au impus în ultimele trei decenii.
» Citește tot
Incongruenţa umorului
Marius CHIVUComportament asociat dezordinii şi nesupunerii, rîsul a fost frecvent dezaprobat, fiind considerat un pericol politic, scrie Eagleton care, în capitolul „Umor şi istorie“, expune lunga istorie a interzicerii rîsului în cultura monastică şi a numelui prost al comediei, văzute ca o ameninţare la adresa puterii politice şi ca semn de nepăsare în raport cu autoritatea, inclusiv cea divină.
» Citește tot
Orașul care a îmbrățișat tristețea
Bogdan-Alexandru STĂNESCUScris sub forma unei epistole testamentare a pastorului muribund John Ames către foarte tînărul său fiu, romanul Gilead avea să se dovedească prima parte dintr-o trilogie, dar și piatra de fundație a unei construcții romanești unice, ale Srei personaje trăiesc și rememorează istoria într-un orășel ficțional din Iowa, în 1956.
» Citește tot
Plecări, fugi, invazii
Marius CHIVUDatorită filonului biografic, temele literaturii lui C.D. Florescu au fost, în primele sale cărţi, imigraţia, plecarea sau întoarcerea în ţara natală, dezrădăcinarea, exilul. În timp însă, cărţile sale au căpătat o anume amploare a ficţiunii, astfel încît, deşi temele s-au păstrat, au căpătat noi pespective.
» Citește tot
Turism apocaliptic
Doris MIRONESCUIată, în sfîrșit, o poetă aflată la debut, Anastasia Gavrilovici, care n-are nimic bacovian și nu pare să aibă nici acest reflex retractil în fața violenței realului, nu pentru că nu ar observa-o, ci pentru că preferă să contraatace.
» Citește tot
Îngerul către marinar
Marius CHIVUAceastă plachetă epistolară, conţinînd douăzeci şi şase de scrisori şi telegrame către Petre Stoica, este prima apariţie postumă a lui Emil Brumaru (25 decembrie 1938 – 5 ianuarie 2019). Acest mănunchi de corespondenţă inedită, parte la un moment dat din arhiva de la Jimbolia a lui Petre Stoica (1931-2009), a ajuns la un anticar clujean, fiind achiziţionată, în urmă cu un deceniu, de scriitorul şi scenograful Fabian Anton, care şi îngrijeşte acum publicarea ei însoţită de facsimile, desene brumariene şi fotografii de Gabriela Bujor.
» Citește tot
Scrisorile de la Kremlin
Ionuţ IAMANDISînt cercetate și menționate procesele de elaborare a telegramelor, opiniile secundanților, curentele și negocierile. Sînt prezentate chiar și variantele de lucru, cu corecturile făcute de expeditori. Nu degeaba un autor recunoscut în materie precum Gabriel Gorodetsky a scris că avem în această ediție „un festin de cercetare scrupuloasă“, care „rescrie istoria de pînă acum“ a celui de-al Doilea Război Mondial.
» Citește tot