O bombă atomică invizibilă

Maria RESSA
Publicat în Dilema Veche nr. 1037 din 22 februarie – 28 februarie 2024
image

Din martie 2020, de cînd a început carantina pandemică, m‑am lăsat copleșită de emoții mai mult decît mi‑am îngăduit vreodată. Simt o furie mocnită în fața nedreptății pe care n‑am altă opțiune decît s‑o accept. Aici m‑au adus șase ani de atacuri din partea Guvernului. S‑ar putea să fac închisoare. Pentru restul vieții mele – sau, cum îmi spune avocatul meu, pentru mai mult de 100 de ani. Sub acuzații care nici măcar n‑ar fi trebuit să ajungă în fața instanței. Destrămarea domniei legii e un fenomen global, însă pentru mine a devenit o chestiune personală. În mai puțin de doi ani, Guvernul din Filipine a emis împotriva mea zece mandate de arestare. E posibil, de asemenea, să fiu ținta violenței. Oare reprezentanții poliției și ai Guvernului meu ar putea fi într‑atît de inepți, încît să mă atace? Ei bine, da. Comisia pentru Drepturile Omului din Filipine a estimat că aproape 27.000 de persoane au fost ucise în mai puțin de trei ani, între 2016 și 2018, în brutalul război împotriva drogurilor purtat de ex‑președintele Rodrigo Duterte. O fi adevărat? Cine știe? În războiul pe care țara mea îl duce împotriva adevărului, statistica e prima victimă. Din 2018 am început să port vestă antiglonț cînd mă aflu în deplasare. Violența online este violență în lumea reală. Faptul e dovedit de numeroase studii și de evenimente tragice petrecute în întreaga lume. Eu, una, sînt atacată online în fiecare zi, la fel cum sînt atacați mii de alți jurnaliști, activiști, lideri ai Opoziției și cetățeni obișnuiți, de‑aici și de pe tot globul. Și totuși, cînd mă trezesc și privesc pe fereastră, mă simt cuprinsă de însuflețire, plină de energie. Simt speranță. Văd posibilități – văd cum, dincolo de tot acest întuneric, sîntem într‑un moment în care ne putem reclădi societățile pornind de la ceea ce avem sub propriii ochi: zonele noastre de influență. 

Mă numesc Maria Ressa. Sînt jurnalistă de mai bine de 36 de ani. M‑am născut în Filipine, am fost crescută și educată în New Jersey și m‑am întors în țara natală după facultate, la sfîrșitul anilor 1980. Mi‑am construit cariera la CNN, unde, în anii 1990, am înființat și condus două redacții în sud‑estul Asiei. Erau zilele de glorie ale CNN și vremuri amețitoare pentru corespondenții internaționali. În sud‑estul Asiei, locul din care observam eu lucrurile, am fost martor ocular la evenimente dramatice care adesea au prefigurat ce avea să se întîmple în lume: mișcările democratice emergente din fostele bastioane coloniale; înfricoșătoarea ascensiune, cu mult înainte de 11 septembrie 2001, a terorismului islamic; apariția unei noi clase de lideri autocrați, aleși democratic, care aveau să‑și transforme țările în cvasidictaturi; și uluitoarea promisiune și putere a social media, care în curînd avea să joace un rol esențial în demolarea tuturor lucrurilor dragi mie.

În 2012 am cofondat Rappler, o publicație filipineză exclusiv digitală, un website de știri. Aveam ambiția să creez, în țara mea, un nou standard pentru jurnalismul de investigație, unul care să valorifice platformele de social media, clădind comunități de acțiune (communities of action, CoA), pentru o mai bună guvernare și pentru democrații mai puternice. Eram, la acea vreme, întîiul credincios între cei care credeau în puterea social media de a face bine în lume. Folosindu‑ne de Facebook și de alte platforme, am reușit să fructificăm capacitatea publicului de a genera breaking news, să căpătăm acces la surse esențiale și la ponturi, să coagulăm acțiuni colective privind schimbările climatice și buna guvernare și să contribuim la o mai bună informare și participare a publicului la vot. Succesul nostru a fost unul rapid, însă, înainte să împlinească cinci ani, publicația a trecut de la a fi lăudată pentru ideile sale la a fi atacată de Guvern – doar pentru că noi am continuat să ne facem meseria de jurnaliști: să spunem adevărul și să tragem Puterea la răspundere.

Am dezvăluit, pe Rappler, nu doar acte de corupție și de manipulare comise de Guvern, ci și – tot mai mult – pe cele comise de companiile de tehnologie care ne dominau deja viețile. Am început, din 2016, să arătăm cum se manifesta impunitatea de pe două fronturi: în războiul împotriva drogurilor dus de președintele Rodrigo Duterte și pe Facebook‑ul lui Mark Zuckerberg.

[...] Am urmărit și am documentat în ultimul deceniu puterea supranaturală a tehnologiei de a ne infecta pe fiecare cu virusul minciunilor, al vrajbei unuia împotriva celuilalt, declanșîndu‑ne – chiar inventîndu‑ne – fricile, furia, ura; și accelerînd ascensiunea liderilor autoritari și a dictatorilor din întreaga lume.

Am început să numesc asta „moartea democrației cauzată de o mie de incizii”. Chiar acele platforme care ne livrează știrile de care avem nevoie manifestă părtinire în detrimentul faptelor. Sînt studii care arată, încă din 2018, că minciunile impregnate de furie și ură se propagă mai repede și la mai mare distanță decît faptele. Fără fapte nu putem avea acces la adevăr. Fără adevăr nu putem construi încredere. Și fără acestea trei nu putem avea o realitate comună, iar democrația, așa cum o știm (ca și toate întreprinderile umane care contează), va muri.

[...] Am fost, în 2021, unul dintre cei doi jurnaliști distinși cu Premiul Nobel pentru Pace. Ultimul an cînd unui jurnalist i‑a fost decernat acest premiu a fost 1935. Cîștigătorul, un reporter german pe nume Carl von Ossietzky, nu și‑a putut ridica premiul pentru că se stingea într‑un lagăr de concentrare nazist. Oferindu‑ne această onoare mie și lui Dmitri Muratov, din Rusia, Comitetul Nobel norvegian ne-a avertizat că lumea se află într‑un moment istoric similar, la o altă răscruce existențială pentru democrație. În discursul meu de acceptare a premiului, am spus că o bombă atomică invizibilă a explodat în ecosistemul nostru informațional și că platformele de tehnologie au pus în mîna puterilor geopolitice instrumentul prin care ne pot manipula individual, pe fiecare în parte.

La doar patru luni de la ceremonia pentru decernarea premiilor Nobel, Rusia a invadat Ucraina, folosindu‑se de metanarațiuni pe care le‑a plantat online începînd din 2014 – cînd a invadat Crimeea, pe care a anexat‑o de la Ucraina și apoi a transformat‑o într‑un stat‑marionetă. Tactica? Suprimă informația și apoi înlocuiește‑o cu minciuni. Prin asaltul sălbatic împotriva faptelor, purtat cu ieftina lor armată digitală, rușii au anihilat adevărul, înlocuind narațiunea redusă la tăcere cu una proprie – aceea că, de fapt, Crimeea a cerut să intre, de bunăvoie, sub control rusesc. Rușii au creat conturi online false, au mobilizat armate de boți și au exploatat vulnerabilitățile platformelor de social media pentru a amăgi oameni reali. Pentru platformele deținute de proprietari americani, noii gardieni globali ai informației, aceste acțiuni au însemnat mai mult engagement și au generat mai mulți bani. Obiectivele noilor gardieni ai informației s‑au aliniat, astfel, cu cele ale operatorilor dezinformării.

Așa am devenit conștienți cu toții, pentru prima dată, de tacticile războiului informațional, care aveau să fie folosite curînd în întreaga lume, de la Duterte la Brexit și de la Catalonia la Stop the Steal[*]. Opt ani mai tîrziu, la 24 februarie 2022, folosindu‑se de aceleași tehnici și de aceleași narațiuni pe care le‑a plantat pentru anexarea Crimeei, Vladimir Putin a invadat chiar Ucraina. Astfel, dezinformarea, operată de jos în sus și de sus în jos, poate plăsmui o întreagă realitate. 

[...] Ne stau la picioare ruinele lumii care a fost și trebuie să avem acum viziunea și curajul de a imagina și de a construi o lume așa cum se cuvine: mai plină de compasiune, mai egalitară, mai sustenabilă. O lume protejată de fasciști și de tirani.

Cartea aceasta reprezintă călătoria mea către acea lume, dar e, totodată, și o carte despre tine, draga mea cititoare sau dragul meu cititor.

Democrația e fragilă. Trebuie să lupți pentru fiecare bucățică, pentru fiecare lege, fiecare măsură de protecție, fiecare instituție, fiecare știre. Trebuie să știi cît de periculoasă e pînă și cea mai măruntă dintre incizii. Acesta e motivul pentru care vă spun tuturor: trebuie să ne apărăm pozițiile.

Asta e ceea ce mulți occidentali, care privesc democrația ca pe un dat, ar trebui să învețe de la noi. Iar aceasta e o carte care se adresează celor care cred că democrația e de la sine înțeleasă, scrisă de cineva care nu o va considera niciodată astfel.

Ceea ce faci contează în acest moment prezent al trecutului – acum, cînd memoria poate fi atît de ușor manipulată. Și te rog să‑ți pui aceeași întrebare pe care eu și echipa mea ne‑o punem în fiecare zi:

Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?

(fragment în avanpremieră din cartea Cum să înfrunți un dictator. Lupta pentru viitorul nostru, cu o prefață de Amal Clooney, traducere de Mona Dîrțu, în curs de apariție la Editura ZYX Books)

Maria Ressa este colaureată a Premiului Nobel pentru Pace (2021), pentru munca ei de apărare a libertății de expresie și a democrației. 

[*] „Opriți furtul”, în original, denumirea campaniei și a mișcării de protest prin care o parte dintre politicienii republicani din SUA și suporterii acestora au acreditat și răspîndit, inclusiv prin fabricații, ideea de fraudă la alegerile prezidențiale din 2020, în care președintele în exercițiu Donald Trump a fost învins de fostul vicepreședinte democrat Joe Biden. Campania a culminat cu asaltul din 6 ianuarie 2021 asupra clădirii Capitoliului, în care se derula procedura de numărare a voturilor în Colegiul Electoral – ultimul pas pentru oficializarea victoriei lui Joe Biden. (N. tr.)

https://zyxbooks.ro/product/cum-sa-infrunti-un-dictator-maria-ressa-zyx-books/?fbclid=IwAR32m4sQiwfUw7FR30zzsQFaCHvJXmYUdeR0qaXkVwbDmLJTsK5s9Qncwq8

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
INTERVIU EXCLUSIV Nuami Dinescu, despre complexul de a fi „mică și grasă“ și povara rolului Tanța GALERIE
Chiar dacă umbra Tanța a urmat-o ani de zile și i-a pus piedici, Nuami Dinescu a reușit să își pună numele în locul personajului.
image
Santorini „made in China”: Imagini surprinzătoare cu o copie perfectă a insulei grecești VIDEO
O tiktokeriță a dezvăluit că a vizitat cea mai emblematică insulă a Greciei la peste 7.000 de kilometri distanță - în China. Yasmin von Roon, în vârstă de 27 de ani, a rămas uluită când a descoperit stațiunea Dali’s Ideal State - o copie fidelă a insulei Santorini.
image
Instalația bizară care a supraviețuit din Primul Război Mondial. La ce folosea staţia de despăduchere „Larga” de la intrarea în Galați
Rămășițele unei stații de despăduchere pe linia ferată, din perioada Primului Război Mondial, pot fi văzute la marginea orașului Galați. Pe vreme aceea, călătorii care ajungeau din Rusia, dar şi vagoanele, erau supuse dezinfectării cu insecticidul acum interzis DDT.

HIstoria.ro

image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor.