Două romane vorbite

Publicat în Dilema Veche nr. 1035 din 8 februarie – 14 februarie 2024
image

 Bogdan Crețu, Mai puțin decît dragostea, Editura Polirom, 2023.

După Cornul inorogului (2020), un remarcabil debut în proză, criticul și universitarul ieșean Bogdan Crețu revine cu o poveste la fel de ramificată și de consistentă. Am sărit intenționat peste romanul despre Nichita Stănescu din 2022, prin formatul predeterminat acolo miza estetică era limitată și cumva impersonală. În Mai puțin decît dragostea, temele lui Bogdan Crețu sînt din nou grave și probabil că abilitatea autorului de-a se juca cu planurile temporale, de-a topi narativ documente și de-a construi destine veridice de-a lungul unei cronologii generoase face ca noul său roman să se citească pe nerăsuflate. Dacă-n proza de debut aveam tripticul moarte-eros-scris, cu o bună doză experimental-metaliterară (eroul era universitar și scriitor), autorul provoacă acum o meditație la istoria comunismului românesc, cu prelungiri în contemporan. Incursiunea ficțională e grefată – aș zice, din nou! – pe o poveste de dragoste, de fapt pe două povești, dacă delimitez parcursul absolut diferit al celor două cupluri protagoniste, Vlad-Sara și Vlad-Maria, unde personajul comun pare să constituie oglinda bipolară în care se reflectă partenerele, aparținătorii și istoriile lor violente. 

Cele trei personaje centrale întrețes o istorie complicată, ale cărei ițe se despart și se reîmpletesc cuprinzînd ca-ntr-o plasă alte și alte destine. Vlad, alergător maratonist și montaniard prin Europa, a emigrat de nevoie, a rămas singur și s-a profilat pe recorduri sportive numai ca să uite de tinerețea românească și să-și vindece trauma unei mari iubiri. El e fiul unui bărbat care fusese arestat în 1956 pentru un cîntec proferat în cimitir cu o gașcă amețită de vin și înfundase pușcăriile comuniste în cele mai negre momente ale lor. Vlad se îndrăgostește în anii 1980 de Sara, fiica fostului torționar al tatălui său, ajuns după 1964 director de unitate alimentară, un fel de magnat al vremurilor ceaușiste, cu vilă, relații și o putere care s-a păstrat intactă și după căderea comunismului. Dar regimul criminal nu i-a răpit doar tinerețea tatălui lui Vlad, ci și iubita pe care o avea în momentul arestării, căci ea e nevoită să se căsătorească pentru a supraviețui cu cel care-l bătuse în timpul detenției și pretinsese că, prin blîndețea tratamentului, îl lăsase în viață. Cînd trecutul li se dezvăluie întîmplător lui Vlad și Sarei, aflînd stupefiați fiecare al cui copil e – fiul victimei marcate definitiv, cuplat cu fiica monstrului niciodată vindecat –, cei doi fug de acasă și se refugiază într-un paradis montan, trăind la intensitate maximă singurele lor momente de intimitate.

Apropierea nu le aduce doar mult dorita evadare de sub imperiului răului endemic, ci și un copil. Dînd buzna peste ei cu miliția, tatăl Sarei, la fel ca și părinții lui Vlad, realizează că trebuie să-și asume consecințele unei istorii pe care de acum nu o mai pot schimba. La celălalt capăt, această istorie se alătură celei a Mariei, care caută să-l cunoască pe Vlad fiindcă mama ei fusese menajeră după 1990 în vila familiei Sarei, iar ea rămăsese fata lor de suflet după ce Sara fugise în Occident. Rămasă și ea cu un copil după un eșec erotic care începuse promițător, Maria experimentase o altă față a comunismului și a vremurilor de după. În compensația stigmatului social al sărăciei și al prezenței unui tată alcoolic, ea are un atu care a făcut-o la fel vulnerabilă ca cei tarați politic: frumusețea. Ajuns la peste 50 de ani, în cu totul alte vremuri, deci, Vlad e pe pragul unei noi relații, alături de noua sa parteneră mai tînără. Retrași cîteva zile în apartamentul Mariei, cei doi se lasă pradă propriilor povești de viață și ele sînt cele care, derulate alternativ, cu devoalări treptate, compun materia alambicată a romanului. 

La fel de surprinzător ca și restul, finalul reunește personajele pe o scenă de dimensiunile unei tragedii antice, unde mesajul, deopotrivă dramatic și cathartic, nu mai e transmis ex machina de un cor, ci de cei care chiar au trăit ceea ce tocmai au povestit și au înțeles că ceea ce nu are logică sau morală oricum „e mai puțin decît dragostea”: că „dragostea rezistă”, că „dacă ar fi avut norocul să trăiască în vremuri mai așezate, poate că ar fi fost fericiți și acum”, că „dacă așa s-a-ntîmplat, înseamnă că nu există o a doua șansă”, că „totul începe cu o poveste de iubire între doi adolescenți și se sfîrșește cu o altă poveste de iubire între doi adolescenți”, că au trecut amîndoi printr-„o poveste de iubire care n-a avut șanse, dar care a renăscut prin intermediul copiilor” și „că era scris ca ea să se-mplinească”.

Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul, facilul și lacrimogenul, iar asta e o veritabilă probă de anduranță pentru un prozator care o vrea atît de eflorescentă, de întinsă și de tensionată. Romanul e de dragoste, da, în primul rînd, dar e și roman istoric, o megaparabolă a indiscernabilului etic în comunism – densă în referințe și fapte, impresionantă prin arhitectura sinuoasă, gnomică pe alocuri, liric-frisonantă în altele, dar întru totul valabilă de la un capăt la celălalt. Bogdan Crețu dă, iată, încă o carte de ficțiune care completează fericit palmaresul unui prozator care, altfel, n-are prea mare vechime în gen.

image

 Mihai Buzea, Tarot, Editura Polirom, 2023.

Prozatorul Mihai Buzea nu face rabat de la obsesiile sale imaginare: copilăria și adolescența sub comunism, emigrația spre și imigrația în Occident, relațiile afective și sociale la schimbarea radicală a decorului existențial, raporturile între mentalități disparate, experimentele metaliterare și autobiografice. Frunza (2022), romanul său precedent, ficționaliza cu o remarcabilă bogăție de personaje, dialoguri, întîmplări și decoruri o arhivă de mărturii despre experiența plecării din, respectiv a rămînerii în România, înainte și după 1990. Șase prieteni trecuți de patruzeci, cu familii, job-uri stabile, adrese clare, copii și, implicit, cu o mulțime de lucruri de povestit, evocau savuros viața între blocurile Capitalei din ultimele două decenii comuniste și aventurile imprevizibile ale exilului. Între ei se afla și un anume „Mihai Buzea”, avatar al autorului și garant al autenticității celor povestite. 

Dacă acolo erau relatate „aventuri” în Israel, Belgia, Suedia, SUA, Franța, Japonia, Austria și Germania, în Tarot(2023), noul său roman, lucrurile se-ntîmplă doar în Bruxelles și Paris, cu rare incursiuni prin împrejurimi. Restrîngerea decorului epic e semnificativă, căci interesul naratorului (același infatigabil „Mihai Buzea”, dar altul decît precedenții, căci nu există nici un indiciu de identitate ficțională, naratorul cu nume analog autorului se plimbă liber dintr-o carte în alta) nu mai e acaparat de diversitatea bulversantă a lumilor în care au ajuns românii, după Revoluție, ci de fascinantul și absolut impredictibilul spectacol al relațiilor dintre ei.

În Tarot, așadar, autorul păstrează grupul de imigranți români (majoritatea bucureșteni, cei care „n-au trădat” Capitala unde au copilărit înainte 1989 rămîn personaje secundare), dar menține decorul fix și schimbă aproape total interesul epic. Prin același mecanism narativ, mai tot ce se-ntîmplă în roman e rezultatul intersecției dintre poveștile de viață ale protagoniștilor așezați (după multe peripeții biografice) în Bruxelles, din acest punct de vedere romanul capătă iarăși conturul unei arhive testimoniale colate, desigur, de o voce centrală. Care lucrînd pe la „comisie” (un neprecizat organism al UE unde pare că oricine are experiență corporatistă sau a cochetat discret cu fostele și actualele „servicii” din țara-mamă își poate face o situație), care ducînd-o liber-profesionist (artist plastic, scriitor, muzician de ocazie, întreținut de soție), membrii celor patru cupluri se-ntîlnesc periodic în apartamentul unuia dintre ele, pentru cîte o chermeză de week-end cu mîncare, bere și amintiri. Băieții stau în balcon, ca să poată fuma, fetele, în bucătărie, la pregătit gustări, iar copiii, într-una din camere, la joacă. 

„Dar nu e nimic interesant. Patru bărbați care beau pe balcon există peste tot în lume – și, în orice caz, peste tot în România sau în diasporă. Orice ar spune bețivii la băutură, nu e interesant. Pur și simplu. Nici chiar ei înșiși, cînd se trezesc din aburii alcoolului, nu mai găsesc amuzante pălăvrăgelile lor zburdalnice – nemaivorbind de faptul că cei mai mulți uită ce au spus.” Nu și Mihai, naratorul principal, scriitorul și creditorul tuturor celorlalți, responsabilul cu afectele, terapiile și cuvintele, cel care concentrează toate firele și le desfășoară în romanul care se țese imprevizibil săptămînă după săptămînă, poveste cu poveste. Mihai nici n-are voie să uite, căci lui i se încredințează cele mai teribile secrete ale celorlalți și i se cere, contra cost, să afle cît mai mult și să repare ce trebuie, unde trebuie. Angajat de una dintre fete ca să-i ajute soțul să se recupereze din alcoolism, crize de urlat și alte indecelabile ciudățenii cotidiene, Mihai descoperă, pas cu pas, că nimic nu e ceea ce pare, că toți prietenii săi aparent obișnuiți ascund, de fapt, refulări niciodată rezolvate deplin, destine reprobabile convertite mincinos în normalități, tare personale datînd din copilăria și adolescența într-o Românie care a trecut cîndva, subit, de la cea mai neagră dictatură la cea mai riscantă libertate. 

Poveștile se ramifică și aglutinează cele mai exotice detalii, dezvăluind abuzuri familiale, intersecții amoroase, adicții ireversibile, devianțe erotice și fapte pe care mulți le-ar vrea uitate pentru totdeauna. Adesea lucrurile degenerează violent între cei opt prieteni conaționali, iar evenimentele ating limitele licitului patologic, moral și social. Pare că statutul de imigrant nu-i altceva decît un panaceu pentru visele care nu s-au împlinit niciodată, căci sub impresia că-i investighează „pe ceilalți” Mihai se descoperă inclusiv pe sine. 

Cu o intrigă luată parcă din celebra franciză de cinema Perfect necunoscuțiTarot e un roman vorbit de mulți și rescris de unul singur, o carte plină de o energie factică reconfortantă. Ca-ntr-un joc de cărți unde se descifrează chipuri și se mizează în orb, naratorul ne lasă pradă celor mai neașteptate surprize epice și tipologice. Se mixează abil ironia și umorul, se fac rapoarte de etapă și se inserează, între colocvialități băiețești și spovedanii spontane, notele potrivite de analiză gravă. Aș zice, mai pe scurt, că din nou Mihai Buzea a publicat un roman bun de pus deoparte.

Adrian G. Romila este scriitor și critic literar. Cea mai recentă carte: Acasă, departe, Editura Polirom, 2023.

1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.
1034 17 cover  jpg
Spirite naturiste
Ozric Tentacles vor concerta în Control Club din București pe 17 aprilie.

Adevarul.ro

image
Bande de tineri mascați, printre care și români, terorizează zilnic patronii de magazine din Londra. De ce nu ia poliția niciun fel de măsură VIDEO
Bande de tineri îmbrăcați în negru și cu cagule pe față dau spargeri, zilnic, în magazine din Londra, iar polițiștii nu intervin.
image
Suplimentul ieftin care poate îmbunătăți memoria în doar 12 săptămâni. Cercetătorii sunt „entuziasmați” de descoperire
Un supliment cu fibre administrat zilnic poate îmbunătăți funcția creierului în doar 12 săptămâni, arată un studiu efectuat de cercetătorii de la King's College London.
image
Cel mai bogat om din Asia își căsătorește fiul cel mic: la eveniment este așteptată Rihanna. Codul vestimentar se întinde pe 9 pagini
Anant Ambani se căsătorește, iar tatăl său - cel mai bogat om din Asia, Mukesh Ambani - nu precupețește niciun efort pentru a-i sărbători nunta.

HIstoria.ro

image
Moartea subită a lui Ionel Teodoreanu, în timpul marelui viscol
Pe 3 februarie 1954, în plin viscol, s-a stins și marele scriitor Ionel Teodoreanu, la vârsta de 58 de ani.
image
România, dușmanul de serviciu al Moscovei
La Moscova, în anii interbelici, România trece drept unul dintre marii dușmani ai URSS.
image
Ce s-a întâmplat cu un luptător din rezistența olandeză, dispărut în urmă cu peste 80 de ani
Analiza genetică a unui maxilar uman descoperit în Marea Nordului clarifică soarta unui proeminent luptător olandez din rezistența antinazistă ce a dispărut în urmă cu peste 80 de ani.