Din Caesarea, cu dragoste

Publicat în Dilema Veche nr. 953 din 14 – 20 iulie 2022
image

● Robert Șerban, Dorin Tudoran, Numai copilăria e glorioasă, Editura Trei, 2022.

Scriam, în urmă cu cîteva luni, despre reeditarea (adăugită...) a volumului-dialog la care Robert Lazu l-a provocat pe Andrei Codrescu, Miracol și catastrofă, arătîndu-mă încîntat mai ales de ceea ce cartea nu era: o nouă, plictisitoare, retrogradă defilare de clișee pe care, altminteri, autohtonii congeneri ai poetului american cu origini sibiene le practică dezinvolt și lucrativ. N-aveam de unde ști, pe-atunci, că exact în același timp lua naștere, cu gesturi discrete, o altă ispravă similară, avînd în centru tot un poet român de peste Ocean: Dorin Tudoran. Schimbînd, desigur, tot ce-i de schimbat (biografiile însele obligă; și nu numai ele), acest Numai copilăria e glorioasă suscitat de Robert Șerban vine să tulbure, la rîndul lui, niște ape în mod artificial, ipocrit și (de ce n-aș spune-o?) interesat limpezi.

Nu știu, firește, dacă toate faptele relatate aici de Tudoran se vor fi petrecut întocmai întotdeauna. O anume precauție trebuie să însoțească orice plonjon memorialistic: probabil că nici măcar îngerii n-ar fi în stare să-și pună pe hîrtie, cu absolută fidelitate, propriul lor trecut. Dacă e să-i caut nod în papură autorului Pasajului de pietoni, aș aminti că anecdota pe care (la pp. 248-249) Dorin Tudoran i-a atribuie lui Grigore Hagiu, eu o știam plutind în jurul lui Fănuș Neagu: el ar fi fost, spune folclorul, cel care, trezindu-se în tren la Cernavodă după o îndelungată sesiune bahică, i-ar fi cerut să scoată masa „în grădină, mai la umbră”. E, pînă la urma urmelor, fatalitatea acestor mici povești, care ajung să circule independent de protagoniștii lor reali, oricare vor fi fost aceștia. Lucrul, spuneam, nici nu are mare importanță, căci nu de-aici provin cîștigurile cărții, două la număr. Cel dintîi ține de „harta” unei secvențe din istoria literaturii române, pe care poetul o redesenează pur și simplu, cu alte premise și cu alte concluzii decît au făcut-o exegeții de pînă acum sau memorialiștii de ocazie. Anii ’60-’70-’80 sînt repovestiți astfel încît basorelieful standard să își schimbe, dacă nu relieful, măcar „adîncimea”. Cunoscîndu-și contemporanii și urmărindu-i fără să simplifice, Dorin Tudoran ajunge să ierte cînd e de iertat și să înțeleagă cînd e de înțeles.

Aici intervine al doilea merit al dialogului: cel care afirmă, din perspectiva fostului prieten, că neputînd lua nimănui dreptul de a-l blama pe Adrian Păunescu pentru răul făcut, nu poate ignora totuși multul bine de care fostul său coleg de facultate s-a arătat adeseori capabil (am parafrazat o notă de la p. 235) nu e un nostalgic comunist și cu atît mai puțin un acomodant călduț. Disidența lui Dorin Tudoran a fost, la mijlocul deceniului al nouălea, autentică, radicală și tranșantă. Lama polemistului nu s-a tocit nici ea pînă azi (chiar și-aici o exersează expert pe cîteva figuri publice). Nu despre indulgență flască e vorba, așadar. Tudoran e credibil, iar mărturia lui merită, măcar, luată în serios. Ca o nouă „istorie secretă” a unui nou Procopius din Caesarea de care, am senzația, aveam nevoie acum mai mult ca oricînd. Politic, desigur, dar numai în măsura în care politicul pare să fi infestat necesarul simț al nuanței intelectuale. Și, mai grav, umane. Prea trăim, de treizeci de ani, într-un basm cu Feți-Frumoși și zmei, ca și cum nici unul dintre noi n-a învățat nimic din cunoscutul poem al lui Blaga despre o și mai cunoscută statuie din Cluj: omorîtorul de balauri are el însuși solzi pe piele...

Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor. Un caz școală pentru acest efect, în care buna proporție retorică vine în ajutorul adevărului, îl reprezintă paginile care orbitează în jurul lui Eugen Jebeleanu, veritabilă suită de compuneri și descompuneri, de retrageri în flanc și de asalt aerian. Pe rînd: întîi, autorul lui Hannibal apare ca efigie, în numele unui vers din Surîsul Hiroșimei; apoi, ca o siluetă discretă într-o repriză de pescuit pe malul Mării Negre, inabilă structural în a prelua complimentele; apoi, retractil și „din ce în ce mai taciturn”, odată cu momentul ostracizării lui Tudoran. „L-am înțeles, cum i-am înțeles și pe alții”, găsește totuși acesta puterea să adauge, înainte de a invoca un episod mai contondent, în care Ileana Mălăncioiu („care nu e [sau măcar pe atunci nu era] dusă la biserică”: subtil ricoșeu) i-a taxat compromisurile din primii ani de comunism. Dacă s-ar fi oprit la aceste secvențe, tot ar fi fost de-ajuns pentru un profil coerent. Dar Dorin Tudoran mai adaugă un accent, favorabil de astă dată, citînd un poem din Arma secretă (1980), destul de transparent și, așa zicînd, de curajos: „Pe vremea regelui David / veni la el un individ, / spunînd: – Ascultă, măi Davide, / de ce în țară nu-s stafide, / că ele mi se fac din struguri / și cînd le ciugulești, te bucuri. / David răspunse: – Ehehe! / Ce bune-ar fi, dar nu mai e. / – Ce nu mai e? Făcu săracul. / – În ce le pune: cozonacul”.  

Aceasta fiind, spuneam, regula, portretele care defilează prin carte baleiază de-o parte și de alta a firului roșu: Nichita Stănescu apare, desigur, în două ape, și ca poet neprețuit („opera lui nu poate fi negată fără ca oamenii care o fac să nu riște enorm”), și, din păcate, ca zelator al regimului, dispus să facă porcării după ureche. Nu lipsesc nici Leonid Dimov, nici Petre Stoica (ultimul, în cîteva scene boeme), nici Marin Preda, nici Emil Botta (a cărui delicatețe dedicatorie e impresionantă), nici Nicolae Manolescu (de care Dorin Tudoran s-a despărțit tocmai pentru a salva o prietenie veche), nici Eugen Barbu, nici Vladimir Tismăneanu („Ce ne facem acum, că l-au ucis pe Che?”), nici, de pildă, Mihai Ungheanu, parcurgînd, acesta, drumul invers și maculîndu-se inexplicabil după o altminteri foarte onorabilă intrare în scenă. Este că seamănă cu viața așa cum e ea, și nu așa cum o descriu lozincile acelora care, spre deosebire, totuși, de Dorin Tudoran, au cam tăcut înainte de ’89?

Cosmin Ciotloş este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Pandora M, 2021.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.