Absolventul Traian T. Coșovei

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie ÔÇô 4 august 2021
Absolventul Traian T  Coșovei jpeg

├Än urm─â cu vreo zece ani (de fapt, nou─â ╚Öi jum─âtate), Dilema veche dedica un dosar instructiv ÔÇ×HipsterieiÔÇŁ ╚Öi hipsterilor. L-am citit atunci c─âut├«nd s─â-mi amintesc unde anume am ├«nt├«lnit pentru prima oar─â cuv├«ntul ├«n literatura noastr─â: chi╚Ťibu╚Öerii de filolog. Mi-am b─âtut capul p├«n─â mi-am adus aminte: la Mircea C─ârt─ârescu, ├«n Travesti (1994): ÔÇ×epoca bizar─â a rockului ╚Öi a hipsterilor, a magnetofonului...ÔÇŁ. Mul╚Ťumit cu r─âspunsul, ├«mi imaginam c─â i-am dat de cap o dat─â pentru totdeauna ╚Öi c─â problema nu mai admite recurs. P├«n─â s─âpt─âm├«nile trecute, c├«nd am descoperit din ├«nt├«mplare un precedent cu mai bine de trei lu╚Ötri mai vechi. ├Än ÔÇ×lucrarea de diplom─âÔÇŁ (azi spunem ÔÇ×de licen╚Ť─âÔÇŁ) a lui Traian T. Co╚Öovei, Genera╚Ťia ÔÇ×BeatÔÇŁ ÔÇô o introducere, sus╚Ťinut─â la Literele bucure╚Ötene ├«n 1978, termenul e utilizat ╚Öi glosat ├«n fel ╚Öi chip. Prima dat─â la p. 9, ├«ntr-un citat din Dorothy van Ghent: ÔÇ×A fi Beat ├«nseamn─â s─â aderi la o serie de principii ╚Öi s─â ai o atitudine ├«n fa╚Ťa lucrurilor, s─â fii hipster [...], s─â fii epuizat de energia de a rivalizaÔÇŁ. Mai ├«ncolo, la p. 18, tot ├«ntr-un citat, de ast─â dat─â din Herbert Gold: ÔÇ×hipsterul renun╚Ť─â la societate, renun╚Ť─â la inteligen╚Ť─â ╚Öi crede c─â aceast─â renun╚Ťare e ├«n favoarea emo╚ŤieiÔÇŁ. ╚śi a╚Öa mai departe. Nu-mi propun s─â inventariez toate ocuren╚Ťele. Mai spun numai c─â, parcurg├«nd bibliografia, Co╚Öovei asum─â o concluzie memorabil─â: genera╚Ťia lui Ginsberg ╚Öi Corso a avut curajul ╚Öi nebunia ca, ├«n plin secol 20, s─â afirme un mit ╚Öi, ├«n centrul acestuia, un tip de erou: ÔÇ×hipsterul angelicÔÇŁ.

Dincolo de aceste divaga╚Ťii mai cur├«nd lingvistice, lucrarea ├«n sine e de mai multe ori surprinz─âtoare. Nu prin subiect. Se ╚Ötia (inclusiv fi╚Öele biografice care-i ├«nso╚Ťeau volumele de poezie men╚Ťionau am─ânuntul) c─â Traian T. Co╚Öovei a absolvit facultatea cu o ÔÇ×diplom─âÔÇŁ despre mi╚Öcarea Beat, a╚Öa cum se ╚Ötie ├«ndeob╚Öte c─â Mariana Marin a avut drept subiect literatura lui Virgil Mazilescu. Dar, ca ╚Öi ├«n cazul autoarei Atelierelor, prea pu╚Ťini se puteau l─âuda c─â au parcurs-o. A╚Ö zice chiar c─â e ÔÇ×piesa lips─âÔÇŁ din dosarul adeseori clamat al influen╚Ťelor Beat ├«n poezia optzecist─â. Nici criticii favorabili (Manolescu, Simion ╚Öi ceilal╚Ťi), nici detractorii (├«n capul listei: Eugen Barbu) nu se informaser─â de la surs─â atunci c├«nd stabileau, altminteri ritos ╚Öi profesoral, c─â Ninsoarea electric─â e ├«ndatorat─â lui Ginsberg (iar nu lui Hart Crane ori lui Marianne Moore), respectiv c─â lunedi╚Ötii ÔÇ×vin din KerouacÔÇŁ. Ar fi rentat s-o fac─â, m─âcar pentru a ridica nivelul polemicilor care au vertebrat ├«ntregul deceniu al nou─âlea. ├Än definitiv, cel pu╚Ťin ├«n pragul lui ÔÇÖ80, Co╚Öovei ╚Ötia cel mai mult despre tema ├«n marginea c─âreia ceilal╚Ťi se r─âfuiau ├«n presa cultural─â cu inconsistent─â dezinvoltur─â.

Prima surpriz─â ╚Ťine de rigoare. Niciodat─â n-a fost Traian T. Co╚Öovei mai sistematic ├«n critica sa. Pornind de la un vers (1990) ╚Öi La formarea ideilor (2005) con╚Ťin cronici colegiale, nu lipsite de subtilit─â╚Ťi, nici de empatie, dar cronici, nevertheless. Marcate, vr├«nd-nevr├«nd, de presiunea ╚Öi accidentalul vie╚Ťii literare. Aici, ├«n schimb, ├«n Introducerea aceasta, el fi╚Öeaz─â, trimite ╚Öi organizeaz─â ca la carte. Din cele zece titluri ale bibliografiei, nu mai pu╚Ťin de ╚Öapte s├«nt occidentale. Ceea ce, dac─â ╚Ťinem cont de epoc─â (repet, 1978), nu-i deloc r─âu: Thomas Parkinson, A Casebook on the Beat (Thomas Y. Crowell Company, 1961), Thomas P. Merrill, Allen Ginsberg (Twain Publishers Inc., 1969), Marcus Cunliffe The Literature of the United States (Penguin Books, 1963), Richard Howard, Alone with America (probabil edi╚Ťia din 1969), Kenneth Tynan, Right & Left (Longman, 1967), Willis Wager, American Literature (London Press, 1969), John Brown, Panorama de la litt├ęrature contemporaine aux ├ëtats Unis (Gallimard, 1971). C├«╚Ťi al╚Ťii vor fi avut, atunci, acces la ele? Li se adaug─â, fire╚Öte, Serge Fauchereau, cu Introducere ├«n poezia american─â contemporan─â (tradus─â ├«n ÔÇÖ74 la Minerva) ╚Öi dou─â studii ale lui Dan Grigorescu, ├«ndrum─âtorul lucr─ârii.

Decurg├«nd de aici, a doua calitate e c─â Traian T. Co╚Öovei traduce. Din nevoie (poate ╚Öi din pl─âcere). Dar e p─âcat c─â nici m─âcar dup─â Revolu╚Ťie poetul nu s-a g├«ndit s─â exploateze editorial aceste bruioane. Sigur, Ginsberg, Burroughs ╚Öi Kerouac au beneficiat ├«n cele din urm─â de transpuneri ├«n rom├ón─â. ├Äns─â m─â g├«ndesc c─â n-ar fi stricat, ├«n numele unui metabolism cultural s─ân─âtos, s─â-i avem ╚Öi pe John Ciardi (p. 42), ╚Öi pe Philip Whalen (p. 43), ╚Öi pe Gregory Corso, plec├«nd de la mostre ca acestea: ÔÇ×Stau ├«n lumina slab─â, ├«n strada ├«ntunecoas─â / ╚Öi privesc spre fereastra mea; acolo m-am n─âscut. / Luminile s├«nt aprinse; al╚Ťi oameni se mi╚Öc─â ├«n─âuntru. / Stau ├«nvelit ├«n mantaua de ploaie, ╚Ťigara ├«n gur─â / p─âl─âria tras─â peste ochi, ├«n m├«n─â cu un revolver. / Am traversat strada, am intrat ├«n cl─âdire / L─âzile de gunoi au ├«nc─â acela╚Öi miros / Am urcat la primul etaj; Dirty Ears / m─â ├«nt├«mpin─â cu un cu╚ŤitÔÇŁ.

903 16 traian t cosovei 2 foto tudor jebeleanu jpg jpeg

Beatnicul generic

Ajung la a treia calitate major─â a lucr─ârii: departe de a fi un mai mult sau mai pu╚Ťin impresionist comentariu pe text, departe de a se r─ât─âci ├«n arborescen╚Ťe analitice (curente chiar ├«n critica de bun─â calitate a anilor acelora ╚Öi cu at├«t mai scuzabile la un proasp─ât absolvent de Litere), Co╚Öovei dezvolt─â, dimpotriv─â, o traiectorie sociologic─â ╚Öi psihologic─â. Astfel ├«nc├«t lucrarea traseaz─â un portret-robot al beatnicului generic, ilustrat cu cazuri particulare ╚Öi cu necesare nuan╚Ť─âri. Nu lipse╚Öte de aici con╚Ötiin╚Ťa orient─ârii politice (cu radicalisme de st├«nga) a ╚ścolii de la San Francisco. Lucru semnificativ, de vreme ce, s-a spus nu o dat─â, optzeci╚Ötii no╚Ötri ╚Ötiau prea pu╚Ťin despre dimensiunea militant─â a mi╚Öc─ârii. Tot ce se poate. Co╚Öovei, oricum, o cuno╚Ötea. ÔÇ×Dar, dac─â din punct de vedere artistic, manifest─ârile acestei genera╚Ťii s├«nt rezultatul unei st─âri de spirit, privit─â la o scar─â na╚Ťional─â Beat Generation este un fenomen social, tot astfel cum valen╚Ťe artistice, dar ╚Öi sociale au avut ╚Öi avangardele europene. A acorda ├«ns─â importan╚Ť─â prea mare fenomenului social ├«nseamn─â s─â transform─âm mi╚Öcarea Beat ├«ntr-o contrarevolu╚Ťie, lucru neadev─âratÔÇŁ, scrie el ├«nc─â din primele pagini ale dactilogramei. Pentru a-╚Öi continua, nu f─âr─â un anume umor subversiv, ideea ceva mai ├«ncolo:

ÔÇ×Beatnicii s├«nt ├«n general apolitici, nu dintr-o suficien╚Ť─â politic─â, ci, mai cur├«nd, [dintr-]o lips─â de interes. Politicianul ├«l atinge mai pu╚Ťin pe beatnic dec├«t poli╚Ťistul din col╚Ť care ├«i confisc─â doza de marijuana. Comunismul la care fac uneori aluzie este legat de ideea lor fix─â a comuniunii suflete╚Öti, iar Ginsberg, ├«n poemul America, ├«╚Öi aminte╚Öte despre o ├«ntrunire comunist─â unde fiecare putea s─â vorbeasc─â liber, bucur├«ndu-se de aten╚Ťia celorlal╚ŤiÔÇŁ (p. 7). Fraz─â scris─â ├«ntr-o cultur─â care ├«mplinea treizeci de ani de supravie╚Ťuire sub cenzur─â. ╚śi mai nea╚Öteptat─â ├«n context e non╚Öalan╚Ťa cu care Traian T. Co╚Öovei trateaz─â raporturile beatnicilor cu drogurile. Desigur, e invocat ├«n primul r├«nd Ginsberg, convins c─â ÔÇ×exist─â o ├«n╚Ťelegere tacit─â ├«ntre guvern ╚Öi Mafie pentru men╚Ťinerea pre╚Ťului marijuanei, cocainei, ha╚Öi╚Öului etc.ÔÇŁ (p. 19). Tot din Ginsberg, un poem c├«t se poate de gr─âitor: LS.D. Apare ╚Öi Corso, cu al s─âu Under Peyote, apare ╚Öi paseismul ni╚Ťel caraghios ╚Öi jucat al unora dintre beatnici, care regret─â anul 1947, ├«n care doza de ha╚Öi╚Ö costa doar 30 de cen╚Ťi.

Spuneam c─â Genera╚Ťia ÔÇ×BeatÔÇŁ ÔÇô o introducere realizeaz─â un portret-robot. Sintetic, el arat─â a╚Öa: ÔÇ×Du╚Öi pu╚Ťin la frizer, ╚Ťinu╚Ťi sub du╚Ö, dezbr─âca╚Ťi de blue-jeans, catarame, sandale ╚Öi b─ârbi, beatnicii sufer─â de un ┬źmal du si├Ęcle┬╗ al lumii moderne. Privi╚Ťi cu aten╚Ťie, suflete╚Öte au tr─âs─âturi romantice, filosofic s├«nt un mixaj de existen╚Ťialism sui generis, neocre╚Ötinism ╚Öi budism Zen, iar intelectual s├«nt ni╚Öte post-suprareali╚Öti mai pu╚Ťin onirici, mai pu╚Ťin dota╚Ťi cu mijloace proprii de investigare ÔÇô de unde folosirea drogurilor ÔÇô, dar av├«nd meritul incontestabil de a p─âstra contactul poeziei cu realitatea ÔÇô cheia marii poezii contemporane. Dincolo de aspectul lor de guerilleros, dincolo de exuberan╚Ťa lor juvenil─â, dincolo de ┬źjocul┬╗ scenic pu╚Ťin actoricesc ╚Öi ┬źfarseur┬╗, beatnicii s├«nt ni╚Öte introverti╚Ťi psihic pe care se grefeaz─â o structur─â afectiv─â caracterizat─â prin instabilitate ╚Öi depresiune. Franche╚Ťea lor e cuceritoare; ei pot fi socoti╚Ťi ni╚Öte indivizi plini de ingenuitate, dar care caut─â s─â-╚Öi ascund─â copil─âria prea apropiat─â sub b─ârbi imenseÔÇŁ (p. 5).

Detaliat pre╚Ť de ╚Öase capitole, el cap─ât─â degradeuri utile ╚Öi ├«╚Öi ╚Ölefuie╚Öte eventualele asperit─â╚Ťi. Ca, de pild─â, aceea care ├«i contrapune pe beatnici burghezilor de r├«nd (square), definitiv vinova╚Ťi de a-╚Öi fi tocit disponibilit─â╚Ťile emo╚Ťionale. Opozi╚Ťie esen╚Ťial─â, cu at├«t mai mult cu c├«t cele dou─â medii interfereaz─â, iar intru╚Öii trebuie depista╚Ťi: destui dintre m─ârgini╚Ťii banali, dintre func╚Ťionarii cumin╚Ťi ├«╚Öi asum─â, ÔÇ×turisticÔÇŁ, ÔÇ×├«n week-endÔÇŁ, identit─â╚Ťi de ├«mprumut ╚Öi ies din confortul cotidian pentru dou─â-trei zile dedicate ÔÇ×experien╚Ťelor tariÔÇŁ. Zen Beat versus Zen square, ├«n termenii lui Allan Watts. Adic─â naturale╚Ťe versus institu╚Ťionalizare.

Un alt exemplu se leag─â de chestiunile care ╚Ťin de aerul confuz (├«n toate sensurile: ideologic, comportamental, etic, imagistic) al mi╚Öc─ârii. Co╚Öovei vede aici o consecin╚Ť─â, nu un program: de vreme ce realitatea e ea ├«ns─â╚Öi haotic─â, impactul acestor ideali╚Öti cu ea conduce, inerent, la contradic╚Ťii ╚Öi incongruen╚Ťe. Ace╚Ötia ÔÇ×tr─âiesc un proces de ┬źdesensibilizare┬╗, de pierdere a sensibilit─â╚Ťii, dar caut─â un sens afectiv al existen╚Ťei; s├«nt marca╚Ťi de o criz─â a identit─â╚Ťii, dar vorbesc despre o comuniune spiritual-afectiv─â a ┬źpersonalit─â╚Ťilor┬╗; se retrag ├«n natur─â (teoretic), dar c├«nt─â monstrul citadin care ├«i ╚Öi ├«nsp─âim├«nt─â, dar le ╚Öi ofer─â un spectacol grandios de care se simt atra╚Öi; beatnicii caut─â un sens, o ┬źlogic─â┬╗ a existen╚Ťei, dar ├«n acela╚Öi timp se retrag ├«ntr-o alt─â realitate cu ajutorul drogurilorÔÇŁ (p. 32).

Solu╚Ťia? ÔÇ×DezangajareaÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×dezafiliereaÔÇŁ din societate. ╚Üel existen╚Ťialist, spune Co╚Öovei. ╚śi nuan╚Ťeaz─â imediat: nu f─âr─â a ╚Ťine cont de contactul continuu cu lumea obiectelor, pe jum─âtate tactil─â, pe jum─âtate caleidoscopic─â ╚Öi, de ce nu, magic─â. De aici ├«nclina╚Ťia spre ezoterism ╚Öi spre religiile orientale (care au parte de c├«teva pagini mai cur├«nd aerate). C├«t despre stilistic─â, inova╚Ťiile s├«nt minuscule. ÔÇ×No ideas, but in thingsÔÇŁ, conchide poetul, abil, pe urmele lui William Carlos Williams.

├Änc─â inedit─â, motiv pentru care am ╚Öi ╚Ťinut s─â pun ├«n circula╚Ťie c├«teva paragrafe mai substan╚Ťiale din ea, lucrarea aceasta e de fapt mai pu╚Ťin un manifest (a╚Öa crezusem c├«ndva, pentru c─â aceasta e marota curent─â) ╚Öi mai mult o exuvie: scriind despre beatnici, Traian T. Co╚Öovei traverseaz─â o experien╚Ť─â ╚Öi o las─â ├«n urm─â.

Cosmin Ciotlo┼č este critic literar ╚Öi lector la Facultatea de Litere din Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Cenaclul de Luni. Via╚Ťa ╚Öi opera, Pandora M., 2021.

Foto: Traian T. Cosovei; credit foto: Tudor Jebeleanu

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?