⬆
dinu pillat
Nelli drag / Dinu drag
Dinu Pillat a cunoscut-o pe Cornelia (Nelli) Filipescu în anul 1941, pe vremea cînd erau studenți și colegi la Facultatea de Litere și Filozofie din București. La momentul schimbului epistolar reprodus în cele ce urmează, cei doi încă nu erau căsătoriți. Dinu Pillat tocmai terminase de scris al doilea roman al său, Moartea cotidiană. Al Doilea Război Mondial încă nu se terminase.
„A avut soarta unui stejar plantat într-un ghiveci”. Interviu cu Monica PILLAT
Stimată doamnă, faceți parte dintr-o familie care, vreme de mai multe generații și în moduri diferite (confiscarea averii, pușcăria și tortura, interdicții de tot felul), a avut de suferit crunt din cauza regimului comunist, traumele provocate neputînd fi cuantificate în vreun fel. Cu ce sentimente priviți înapoi la destinul familiei dumneavoastră?
Mai mult ca viața
Ca în seriale: la precedentul Dosar al Dilemei vechi la care am contribuit scriam despre Ovid S. Crohmălniceanu, insistînd asupra vocației sale de biograf en miettes. Uitasem să spun atunci că autorul Literaturii între cele două războaie... avea, măcar sub raportul acestei înzestrări, un „geamăn” exemplar.
Obiectivul „PION” în documentele Securității din anii ʼ50
Pentru mine, lectura Dosarului de Urmărire Informativă a lui Dinu Pillat a însemnat prima „luare de contact” cu adevăratul chip al Securității. Trăisem 28 de ani în comunism, vorbisem cu prietenii sau cu alți cunoscuți de nenumărate ori despre Securitate, securiști, informatori, agenți, urmărire etc, aveam suspiciunile noastre despre posibilii informatori din jurul nostru, proiectasem diverse imagini asupra a ceea ce ar putea fi un asemenea monstru, însă în momentul în care am deschis volumele u
Plecat și totuși inefabil aproape
„Biografia artistului începe, aș spune, nu cu anul nașterii, ci cu anul morții. Cine nu trăiește post-mortem, crescînd după aceea mereu, nu-i obiect de biografie”, era de părere G. Călinescu. Dinu, fiul lui Ion Pillat, este un exemplu în acest sens.
Biruința unei vieți
Dintre intelectualii grupați în ceea ce s-a numit Lotul Noica-Pillat, împotriva cărora regimul comunist a intentat odiosul proces din primăvara anului 1959, prozatorul, criticul și istoricul literar Dinu Pillat (19 noiembrie 1921 – 5 decembrie 1975) a primit pedeapsa maximă – 25 de ani muncă silnică şi 10 ani de degradare civică –, dar a rămas printre cei mai puțin cunoscuți publicului larg, în timp ce operele unor N. Steinhardt, Constantin Noica și Alexandru Paleologu s-au tipărit și retipărit