Obiectivul „PION” în documentele Securității din anii ʼ50

George ARDELEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 897 din 17 – 23 iunie 2021
Obiectivul „PION” în documentele Securității din anii ʼ50 jpeg

În anul 2004 am mers la CNSAS ca să cercetez Dosarul de Urmărire Informativă a lui N. Steinhardt, în vederea redactării unei teze de doctorat, și cu această ocazie am aflat că cele 11 volume ale Dosarului nr. 207 sînt consacrate atît urmăririi lui Dinu Pillat (primul volum – integral, volumele II și III – parțial și volumul IX – conținînd înregistrări de convorbiri telefonice), cît și lui N. Steinhardt (celelalte volume). Desigur, DUI 207 este diferit de Dosarul Procesului Noica-Pillat (P336 – 21 de volume) în care, fiind vorba de un proces colectiv, compactarea documentelor este mult mai justificată. Am început, așadar, lectura cu primul volum, consacrat lui Dinu Pillat, iar efectul a fost bulversant.

Sînt trei mari corpusuri de documente care compun dosarul de urmărire a lui Dinu Pillat: primul dosar, deschis la 28 februarie 1956 și închis la 6 septembrie 1960 (cînd Dinu Pillat era deja în închisoare), al doilea, deschis la 14 iunie 1958 și închis la 7 ianuarie 1971, și al treilea, deschis la 7 ianuarie 1974 și închis la 24 aprilie 1975.

De fapt, după cum aflăm din primul dosar, Dinu Pillat era în vizorul Securității încă din 1954 și tot din 1954, după cum aflăm dintr-un alt dosar D13914, Fond documentar, se vorbea deja de un „lot Dinu Pillat”. Dacă adăugăm și perioada arestului, procesului și a detenției sale politice (25 martie 1959 – 28 iulie 1964), avem imaginea elocventă a unui intelectual indezirabil într-o Românie captivă, care făcuse, ce-i drept, din tema existenței captive o temă esențială a romanelor sale: Tinerețe ciudată, Moartea cotidiană și Așteptînd ceasul de apoi.

Documentele care compun un astfel de dosar (planuri de acțiune, rapoarte de analiză, note informative, note de filaj, cereri de verificare la cartotecă, schițe ale casei din strada Ion Țăranu nr. 6, fotografii, note de interceptare a convorbirilor telefonice etc.) sînt tot atîtea ecrane (în sens orwellian) în care era „prins” – succesiv ori simultan – cel vizat. Parcurgîndu-le cronologic, avem imaginea coșmarescă a unui laț care se strînge treptat în jurul celui care avea să fie arestat pe 25 martie 1959.

Am selectat pentru acest Dosar două documente, care mi s-au părut relevante, din 1957: primul, un „Plan de acțiune” din 4 martie, al doilea, o „Notă de filaj” din 25 ianuarie (la care, de altfel, trimite și primul document: aflăm că Dinu Pillat fusese pus în filaj timp de o lună).

Planul de măsuri transmite, dincolo de ariditatea specifică unor astfel de documente, impresia unui regim de urgență: un întreg arsenal de mecanisme ale urmăririi (recursul la informatori care au fost deja recrutați – cel mai elocvent exemplu este cel al „Cleopatrei”, ale cărei note informative prevalează cantitativ în dosarul acestei perioade –, recrutarea de noi informatori din „anturajul” lui Dinu Pillat, mizîndu-se, eventual, pe vulnerabilitatea acestora, interceptarea convorbirilor telefonice, instalarea mijloacelor de Tehnică Operativă etc.), care configurează un autentic război dintre un întreg Mecanism și un singur individ.

Două dintre problemele la care se referă acest document vor constitui, de altfel, capete de acuzare în procesul lui Dinu Pillat din 1960: suspiciunea de spionaj, determinată de relația de rudenie cu Mihail Fărcășanu (suspiciunea de spionaj era o marotă frecventă a Securității: orice relație cu persoane stabilite în străinătate devenea un pretext pentru a fi instrumentată) și trimiterea în Occident a Memoriului privind aspecte ale vieții deținuților politici din lagărul Cavnic scris de Ion Mitucă (viitor coleg de lot cu Dinu Pillat). Nota de filaj, ca multe note de acest tip, este un minuțios „jurnal exterior”, dacă se poate spune așa, în care mișcările și gesturile celui urmărit sînt înregistrate nu de „o străină gură”, ci de „o străină privire”. Un soi de focalizare externă de tip Nouveau Roman, în registru involuntar. Bucureștiul pe care îl cutreieră într-o zi de iarnă Dinu Pillat, captiv fără s-o știe, poate, a devenit deja anticamera închisorii politice.

George Ardeleanu este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București. Este autorul monografiei N. Steinhardt și paradoxurile libertății (Humanitas, 2009), membru în colectivul editorial al Integralei N. Steinhardt și coeditor, împreună cu Monica Pillat, al Seriei de autor Dinu Pillat (Humanitas, 2010-2015).

Plan de acțiune în lucrarea Pillat Constantin zis Dinu

În cursul anului 1954 s-au obținut prin cercetări materiale din care rezultă faptul că numitul Pillat Constantin, cumnat al spionului și fugarului Fărcășanu Mihail, întreține legături secrete cu centrele de spionaj ale emigrației pe căi necunoscute de noi. Din materialele respective rezultă concret faptul că Pillat a transmis în străinătate un memoriu al fostului deținut Mitucă Ion în care acesta din urmă zugrăvea în mod tendențios situația deținuților din închisorile RPR. Recomandarea i-a fost făcută de fostul deținut Cernovodeanu Dan, bun prieten al lui Pillat.

În baza acestor materiale Pillat Constantin a fost luat în evidență și la data de 28 februarie 1956 i s-a deschis acțiune informativă individuală. În cadrul acțiunii s-au luat o serie de măsuri din care s-au obținut următoarele:

Au fost identificate rudele sale asupra cărora s-au strîns materiale. A fost introdusă pe lîngă familie agenta „Cleopatra” cu ajutorul căreia s-au strîns materiale de studiu și identificat o serie de legături de ale acestora. S-a studiat din mijlocul anturajului său un element pentru a fi recrutat și care din lipsa materialelor compromițătoare s-a abandonat. S-a pus în interceptare telefonul din rezultatele căruia au fost identificate un număr de 4 elemente. Printre aceștia s-a stabilit că Pillat împreună cu alții se întîlnesc la Caraion acasă. A fost pus în filaj pe timp de o lună de zile din care au rezultat o serie de legături și adrese vizitate de acesta. Printre persoanele vizitate de Pillat este și numita Țarălungă Florica, gazda lui Caraion.

S-au luat materiale informative și de la alte servicii. Dintr-o sursă externă a rezultat că Pillat Constantin a fost indicat de numitul Banu Dumitru centrului de spionaj din Franța, ca om de încredere și pe care se poate conta. Printre elementele care au mai fost indicate de Banu mai figurau Caraion, Cernovodeanu și alții.

Pentru continuarea lucrării în scopul identificării canalului prin care a trimis memoriul se vor lua următoarele măsuri:

1) Se va continua verificarea elementelor apărute din filajul lui Pillat Constantin. Din elementele care vor apare ca materiale compromițătoare și care s-au văzut mai des cu Pillat, vor fi luate în studiu pentru recrutarea unuia dintre aceștia. Pentru a vedea care sînt mai apropiați de acesta se va folosi și interceptarea telefonului. Termen 30 martie 1957.

2) I se va deschide dosar de acțiune de verificare numitului Cernovodeanu Dan, eliberat recent din închisoare pentru a stabili activitatea prezentă. Termen 5 martie 1957. Se va studia anturajul lui Cernovodeanu din mijlocul căruia va fi recrutat un element. Termen 15 aprilie 1957. În eventualitatea că Cernovodeanu va apare ca element periferic în toată acțiunea, Pillat va fi studiat pentru recrutare. În cazul că va fi la fel de important ca și Pillat, acțiunea de verificare va fi transformată în acțiune individuală. Termen 10 iunie 1957.

3) Se va instala în colaborare cu tov. cpt. Niță Gheorghe, care are lucrarea Caraion, T.O. la domiciliul acestuia.

4) Va fi dirijată în continuare agenta „Cleopatra” cu scopul stabilirii activității la domiciliul familiei Pillat precum și stabilirea altor legături ale lui Pillat prin exploatarea în orb de către agentă a soției, soacrei și mama acesteia.

5) Va fi recrutată numita Rădulescu Maria. Termen 10 martie 1957.

6) Va fi luată în studiu pentru recrutare actuala femeia de servici a familiei Pillat cu scopul de a fi recrutată. Prin ea se va urmări pătrunderea secretă la domiciliul acestuia.

7) Se va identifica numita Eliza care aduce pachete în care se găsesc și scrisori. După identificare va fi studiată în vederea recrutării. În decursul studiului se va urmări stabilirea modului în care îi parvin pachetele cu scrisorile în ele, pentru familia Pillat. Termen 1 mai 1957.

Căpitan Preda Ion, 4 martie 1957

Sursa: ACNSAS, Fond informativ, Dosar Nr. 207, vol. I, ff. 89-91.

p11jpg jpg jpeg

Notă de supraveghere operativă

24.01.1957 de la ora 07:00 la 22:30

Activitatea obiectivului „PION”:

La ora 10:15 „PION” pleacă de acasă, pe str. Ion Țăranu, Meteor și intră la debitul unit. nr. 680 de unde își cumpără un ziar, apoi merge la stația Meteor și se urcă în tramvaiul nr. 7, scoate bilet de 0,30 lei, avansează în față pe platformă și citește ziarul.

La stația Mihai Vodă, coboară, merge prin piața Mihai Vodă, Brezoianu, intră la Cofetăria particulară Mărculescu, din str. Brezoianu, unde servește o prăjitură fără a lua loc la masă.   

După 5 minute pleacă de aici pe str. Brezoianu, bdul. 6 Martie, Calea Victoriei și intră la nr. 37 Palatul Telefoanelor, unde depune o cerere pentru obținerea unui telefon la domiciliu, după aceea pleacă și continuă pe Calea Victoriei, Aristide Briand, Biserica Enei, traversează în fugă bdul. Bălcescu și se oprește în stația de autobuz nr. 31 din fața Circului de Stat, așteaptă cca. 10 minute și se urcă în autobuzul nr. 31 mergînd pînă la stația Statuia Aviatorilor unde coboară, merge pe bdul. I.V. Stalin, str. Muzeul Zambaccian și intră la nr. 6 Institutul Endocrinologie C.I. Parhon, ora fiind 11:35.

La ora 12:45 pleacă de la Institutul Parhon pe str. Muzeul Zambaccian, I.V. Stalin și în stația de troleibuz Aviatorilor se urcă în mașina nr. 31 pînă în stația ITB Piața 28 martie, unde coboară, merge prin piață, apoi din stația 28 martie se urcă în tramvaiul 7 la cl. II-a și coboară la stația Fonteriei, continuă pe str. Fonteriei și intră la nr.15 (adresă cunoscută), ora fiind 13:15.

După 45 minute „PION” pleacă de la adresa de pe str. Fonteriei și în stația Fonteriei se urcă în tramvaiul 7 și coboară în stația Sabinelor continuă pe Salvator, Ion Țăranu și intră acasă, ora fiind 14:15.

La ora 17:25 „PION” pleacă de acasă împreună cu fetița și cu sania timp de 5 minute, se joacă cu fetița pe str. Salvator, apoi se desparte de fetiță și continuă pe str. Salvator, Sirenelor și intră la frizeria particulară cu firma Niculescu Gheorghe, din imobilul cu nr. 26. Aici se tunde, iar după 20 minute, pleacă pe același traseu și intră acasă, ora fiind 18:20.

La ora 18:30 „PION” pleacă de acasă împreună cu soția pe str. Ion Țăranu, Ecolului, Uranus, 13 septembrie și intră la Farmacia Unit. nr. 71. Aici cumpără ceva și pleacă după 3 minute pe str. 13 septembrie, Uranus, din stația ITB Niță Stere se urcă în tramvaiul nr. 7 la cl. I, scot bilete și avansează pe platforma din față. Coboară la stația ITB Podul Mihai Vodă, continuă pe str. Inginer Anghel Saligny, traversează bdul. 6 Martie și intră la Spicul unde servesc timp de 5 minute două prăjituri, apoi pleacă pe bdul. 6 Martie și intră la nr. 24, scara I, et. VI, cum urci scările apartamentul din stînga, unde se găsește scris „N. Cantacuzino”, ora fiind 19:10.

De aici „PION” împreună cu soția pleacă la ora 22:05 pe str. Zalomit, traversează bdul. 6 Martie, continuă pe str. Ing. Anghel Saligny, merge în stația ITB Podul Mihai Vodă de unde se urcă în tramvaiul nr. 7 cl. II, coboară la stația ITB Sabinelor și merge pe str. Uranus, Salvator, Ion Țăranu și intră acasă, ora fiind 22:30.

Supravegherea continuă.

Maior de securitate, Șeful Grupei, Serghei Gh.; Lt. maj. Duman Niculae

Sursa: ACNSAS, Fond informativ, Dosar nr. 207, vol. I, ff. 489-490.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.
997 t foto AN Stermin jpg
p 12 adevarul ro jpg
„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER
Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură.
997 t foto Cosman jpeg
„One dollar” și o sticlă de apă
„One dollar”, atît este prețul unei sticle de apă de 0,5 litri în Cambodgia.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 jpg
Surpriza Bizanțului vesel
Nu s-a vorbit niciodată despre sexul îngerilor, în timpul asediului de la 1453 chiar nu avea nimeni timp de așa ceva.
p 13 jpg
„Cred că Cehov e mulțumit de spectacolul nostru“
Cehov este generos, are multe fațete și poți să-i montezi spectacolele în modalităţi stilistice foarte diferite.
p 14 jpg
E cool să postești jpeg
Să-ți asculți sau nu instinctul?
Totuși, urmînd ispita de a gîndi rapid, nu cădem oare în păcatul gîndirii pripite, în fapt un antonim pentru gîndire?

Adevarul.ro

image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.
image
Cazul înfiorător al elevului ucis în timp ce mergea spre şcoală. Daune uriaşe acordate de judecătorii din Neamţ
Judecătorii din Neamţ s-au pronunţat într-un dosar penal, acordând daune uriaşe după ce un elev a fost ucis când mergea spre şcoală. În accident au mai fost răniţi alţi doi adolescenţi
image
Totul despre „drogul violului”. Povestea de film horror a uneia dintre victime: „Am băut apă plată” FOTO VIDEO
„Drogul violului” face ravagii în Europa, iar în România a făcut vâlvă cazul unei eleve în vârstă de 15 ani, despre care s-a scris că a fost drogată, sechestrată și violată.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.