Un trecut, totuși, nepătat

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Un trecut, totuși, nepătat jpeg

● Marta Petreu, Blaga, între legionari și comuniști, Editura Polirom, 2021.

Nu, Blaga nu a fost nici legionar, nici comunist. Nimic din fibra lui interioară (contorsionată, firește, ca a oricărui creator puternic) nu a rezonat cu toxinele extremelor ideologice. E concluzia la care ajunge, după 350 de pagini de investigație, Marta Petreu. Detractorii autoarei (mult mai numeroși decît ar trebui să suporte o cultură sănătoasă) se vor dezumfla amarnic, neavînd cu ce se război de vreme ce „obiectul” pretinsei lor pioșenii nu e, de astă dată, „atacat”. Atacați, în definitiv, nu fuseseră nici Nae Ionescu, nici Cioran, nici, mai recent, Sebastian. Despre ei, Marta Petreu spusese doar adevărul propriilor sale cercetări, solid construite documentar de fiecare dată și excelent interogate critic. Dar ce folos?! Emoția colectivă bate, la noi, orice argument, iar convingerea personală („transportată” aproape religios) o ia binișor înaintea rațiunii. Diferența e esențială: între a-l inocenta pe Blaga pentru că e Blaga și a desfășura, cum face Marta Petreu, o rețea completă de dovezi e o distanță de neredresat. Non idem est si duo dicunt idem.

Ce „zice” autoarea e, așadar, limpede. O face însă în așa fel încît, după această carte, dosarul poate fi definitiv clasat. Fără recurs, fără strategii ocolitoare. Pe scurt: informația conform căreia Blaga ar fi avut simpatii (sau adeziuni) legionare e cît se poate de nerezonabilă. La originea ei stă o formulare eliptică, deasupra căreia au crescut, în timp, prin colportaj sau cu vădită rea-credință, alte și alte sugestii ori chiar interpretări. Pare incredibil, dar Marta Petreu le culege pe toate, le deșiră răbdător, izolîndu-le, și le probează individual falsitatea. Ar fi putut alege calea ușoară: nimic din gîndirea lui Blaga nu poate fi pus în legătură cu doctrina Legiunii. Xenofob nu a fost, rasist nici atît, cu teologii ortodocși a fost în conflict (vezi cazul Stăniloae). Importante, fără-ndoială, aceste observații nu au totuși, singure, forța de convingere pe care o are, de exemplu, recontextualizarea unei pagini din jurnalul lui Vasile Băncilă. Mica șuetă pe care acesta o rezumă (v. p. 25) nu se referă, așa cum s-ar putea înțelege în lipsa datelor, la o apropiere de Codreanu, ci la disperarea de a fi rămas, dintr-odată, șomer. Și mai riguros e deconstruită o afirmație tîrzie a lui Cioran (transcrisă în jurnalul Sandei Stolojan, v. p. 228) în marginea unei ipotetetice întîlniri cu Blaga. Aici, Marta Petreu întreprinde o adevărată reconstituire arheologică: ordonînd toate întîlnirile dintre cei doi, arată (din nou: fără întoarcere) că detaliile invocate de autorul Schimbării la față... cad, la o verificare atentă, în afara realității.

Cum mi-e imposibil să contrag cumsecade întreaga demonstrație (ea trebuie citită și chiar „auscultată”), mă mulțumesc să atrag atenția asupra părții a patra a studiului, „A fost Avram Iancu dedicată lui Zelea Codreanu?“, veritabil microroman de idei cu final fericit. Punctul de plecare e înalt polemic: Marta Petreu combate apropierile pe care, într-un articol din 2003, William Totok le făcea între profilul revoluționarului pașoptist, așa cum se desprinde el din piesa lui Blaga, și acela al lui Zelea Codreanu. Deloc neinteresantă, luată în sine, teza lui Totok pune în evidență, printre altele, cîteva detalii frapante și, cel puțin la prima vedere, tentante: la Blaga, de pildă, Avram Iancu e frecvent numit „Căpitan” (deci nu „Crăișor”). Coincidența pare spectaculoasă, concurată fiind, într-un rînd, de compararea charismaticului lider al revoluției cu un „arhanghel” și de alte posibile sugestii, uneori cu aer vaticinar (discursul lui Iancu, așteptînd ca peste ani, alții să vină să facă, zice el „Împărăția noastră”). Ce știe, însă, Marta Petreu și nu pare să fi consultat cercetătorul german e că Blaga s-a folosit, scriindu-și piesa, de monografia lui Silviu Dragomir din 1924, în care foarte multe dintre aceste posibile „coincidențe” se regăsesc ad litteram, nemailăsînd loc de speculații sau de (supra)interpretări. Așa cum nu lasă nici – ținută pentru finalul secțiunii – proba inatacabilă, rezultată din studierea manuscriselor.

Un ultim cuvînt. Printre firele excepționalei sale pledoarii (una dintre cele mai bune din literatura ultimelor treizeci de ani), Marta Petreu lasă să se citească o constatare cu rezonanță morală: multă mizerie umană poate atrage în jurul lui un om în chip radical (și vehement) nevinovat...

Cosmin Ciotloş este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Pandora M, 2021.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.