Un trecut, totuși, nepătat

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Un trecut, totuși, nepătat jpeg

● Marta Petreu, Blaga, între legionari și comuniști, Editura Polirom, 2021.

Nu, Blaga nu a fost nici legionar, nici comunist. Nimic din fibra lui interioară (contorsionată, firește, ca a oricărui creator puternic) nu a rezonat cu toxinele extremelor ideologice. E concluzia la care ajunge, după 350 de pagini de investigație, Marta Petreu. Detractorii autoarei (mult mai numeroși decît ar trebui să suporte o cultură sănătoasă) se vor dezumfla amarnic, neavînd cu ce se război de vreme ce „obiectul” pretinsei lor pioșenii nu e, de astă dată, „atacat”. Atacați, în definitiv, nu fuseseră nici Nae Ionescu, nici Cioran, nici, mai recent, Sebastian. Despre ei, Marta Petreu spusese doar adevărul propriilor sale cercetări, solid construite documentar de fiecare dată și excelent interogate critic. Dar ce folos?! Emoția colectivă bate, la noi, orice argument, iar convingerea personală („transportată” aproape religios) o ia binișor înaintea rațiunii. Diferența e esențială: între a-l inocenta pe Blaga pentru că e Blaga și a desfășura, cum face Marta Petreu, o rețea completă de dovezi e o distanță de neredresat. Non idem est si duo dicunt idem.

Ce „zice” autoarea e, așadar, limpede. O face însă în așa fel încît, după această carte, dosarul poate fi definitiv clasat. Fără recurs, fără strategii ocolitoare. Pe scurt: informația conform căreia Blaga ar fi avut simpatii (sau adeziuni) legionare e cît se poate de nerezonabilă. La originea ei stă o formulare eliptică, deasupra căreia au crescut, în timp, prin colportaj sau cu vădită rea-credință, alte și alte sugestii ori chiar interpretări. Pare incredibil, dar Marta Petreu le culege pe toate, le deșiră răbdător, izolîndu-le, și le probează individual falsitatea. Ar fi putut alege calea ușoară: nimic din gîndirea lui Blaga nu poate fi pus în legătură cu doctrina Legiunii. Xenofob nu a fost, rasist nici atît, cu teologii ortodocși a fost în conflict (vezi cazul Stăniloae). Importante, fără-ndoială, aceste observații nu au totuși, singure, forța de convingere pe care o are, de exemplu, recontextualizarea unei pagini din jurnalul lui Vasile Băncilă. Mica șuetă pe care acesta o rezumă (v. p. 25) nu se referă, așa cum s-ar putea înțelege în lipsa datelor, la o apropiere de Codreanu, ci la disperarea de a fi rămas, dintr-odată, șomer. Și mai riguros e deconstruită o afirmație tîrzie a lui Cioran (transcrisă în jurnalul Sandei Stolojan, v. p. 228) în marginea unei ipotetetice întîlniri cu Blaga. Aici, Marta Petreu întreprinde o adevărată reconstituire arheologică: ordonînd toate întîlnirile dintre cei doi, arată (din nou: fără întoarcere) că detaliile invocate de autorul Schimbării la față... cad, la o verificare atentă, în afara realității.

Cum mi-e imposibil să contrag cumsecade întreaga demonstrație (ea trebuie citită și chiar „auscultată”), mă mulțumesc să atrag atenția asupra părții a patra a studiului, „A fost Avram Iancu dedicată lui Zelea Codreanu?“, veritabil microroman de idei cu final fericit. Punctul de plecare e înalt polemic: Marta Petreu combate apropierile pe care, într-un articol din 2003, William Totok le făcea între profilul revoluționarului pașoptist, așa cum se desprinde el din piesa lui Blaga, și acela al lui Zelea Codreanu. Deloc neinteresantă, luată în sine, teza lui Totok pune în evidență, printre altele, cîteva detalii frapante și, cel puțin la prima vedere, tentante: la Blaga, de pildă, Avram Iancu e frecvent numit „Căpitan” (deci nu „Crăișor”). Coincidența pare spectaculoasă, concurată fiind, într-un rînd, de compararea charismaticului lider al revoluției cu un „arhanghel” și de alte posibile sugestii, uneori cu aer vaticinar (discursul lui Iancu, așteptînd ca peste ani, alții să vină să facă, zice el „Împărăția noastră”). Ce știe, însă, Marta Petreu și nu pare să fi consultat cercetătorul german e că Blaga s-a folosit, scriindu-și piesa, de monografia lui Silviu Dragomir din 1924, în care foarte multe dintre aceste posibile „coincidențe” se regăsesc ad litteram, nemailăsînd loc de speculații sau de (supra)interpretări. Așa cum nu lasă nici – ținută pentru finalul secțiunii – proba inatacabilă, rezultată din studierea manuscriselor.

Un ultim cuvînt. Printre firele excepționalei sale pledoarii (una dintre cele mai bune din literatura ultimelor treizeci de ani), Marta Petreu lasă să se citească o constatare cu rezonanță morală: multă mizerie umană poate atrage în jurul lui un om în chip radical (și vehement) nevinovat...

Cosmin Ciotloş este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Pandora M, 2021.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.