Un trecut, totuși, nepătat

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Un trecut, totuși, nepătat jpeg

ÔŚĆ Marta Petreu, Blaga, ├«ntre legionari ╚Öi comuni╚Öti, Editura Polirom, 2021.

Nu, Blaga nu a fost nici legionar, nici comunist. Nimic din fibra lui interioar─â (contorsionat─â, fire╚Öte, ca a oric─ârui creator puternic) nu a rezonat cu toxinele extremelor ideologice. E concluzia la care ajunge, dup─â 350 de pagini de investiga╚Ťie, Marta Petreu. Detractorii autoarei (mult mai numero╚Öi dec├«t ar trebui s─â suporte o cultur─â s─ân─âtoas─â) se vor dezumfla amarnic, neav├«nd cu ce se r─âzboi de vreme ce ÔÇ×obiectulÔÇŁ pretinsei lor pio╚Öenii nu e, de ast─â dat─â, ÔÇ×atacatÔÇŁ. Ataca╚Ťi, ├«n definitiv, nu fuseser─â nici Nae Ionescu, nici Cioran, nici, mai recent, Sebastian. Despre ei, Marta Petreu spusese doar adev─ârul propriilor sale cercet─âri, solid construite documentar de fiecare dat─â ╚Öi excelent interogate critic. Dar ce folos?! Emo╚Ťia colectiv─â bate, la noi, orice argument, iar convingerea personal─â (ÔÇ×transportat─âÔÇŁ aproape religios) o ia bini╚Öor ├«naintea ra╚Ťiunii. Diferen╚Ťa e esen╚Ťial─â: ├«ntre a-l inocenta pe Blaga pentru c─â e Blaga ╚Öi a desf─â╚Öura, cum face Marta Petreu, o re╚Ťea complet─â de dovezi e o distan╚Ť─â de neredresat. Non idem est si duo dicunt idem.

Ce ÔÇ×ziceÔÇŁ autoarea e, a╚Öadar, limpede. O face ├«ns─â ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t, dup─â aceast─â carte, dosarul poate fi definitiv clasat. F─âr─â recurs, f─âr─â strategii ocolitoare. Pe scurt: informa╚Ťia conform c─âreia Blaga ar fi avut simpatii (sau adeziuni) legionare e c├«t se poate de nerezonabil─â. La originea ei st─â o formulare eliptic─â, deasupra c─âreia au crescut, ├«n timp, prin colportaj sau cu v─âdit─â rea-credin╚Ť─â, alte ╚Öi alte sugestii ori chiar interpret─âri. Pare incredibil, dar Marta Petreu le culege pe toate, le de╚Öir─â r─âbd─âtor, izol├«ndu-le, ╚Öi le probeaz─â individual falsitatea. Ar fi putut alege calea u╚Öoar─â: nimic din g├«ndirea lui Blaga nu poate fi pus ├«n leg─âtur─â cu doctrina Legiunii. Xenofob nu a fost, rasist nici at├«t, cu teologii ortodoc╚Öi a fost ├«n conflict (vezi cazul St─âniloae). Importante, f─âr─â-ndoial─â, aceste observa╚Ťii nu au totu╚Öi, singure, for╚Ťa de convingere pe care o are, de exemplu, recontextualizarea unei pagini din jurnalul lui Vasile B─âncil─â. Mica ╚Öuet─â pe care acesta o rezum─â (v. p. 25) nu se refer─â, a╚Öa cum s-ar putea ├«n╚Ťelege ├«n lipsa datelor, la o apropiere de Codreanu, ci la disperarea de a fi r─âmas, dintr-odat─â, ╚Öomer. ╚śi mai riguros e deconstruit─â o afirma╚Ťie t├«rzie a lui Cioran (transcris─â ├«n jurnalul Sandei Stolojan, v. p. 228) ├«n marginea unei ipotetetice ├«nt├«lniri cu Blaga. Aici, Marta Petreu ├«ntreprinde o adev─ârat─â reconstituire arheologic─â: ordon├«nd toate ├«nt├«lnirile dintre cei doi, arat─â (din nou: f─âr─â ├«ntoarcere) c─â detaliile invocate de autorul Schimb─ârii la fa╚Ť─â... cad, la o verificare atent─â, ├«n afara realit─â╚Ťii.

Cum mi-e imposibil s─â contrag cumsecade ├«ntreaga demonstra╚Ťie (ea trebuie citit─â ╚Öi chiar ÔÇ×auscultat─âÔÇŁ), m─â mul╚Ťumesc s─â atrag aten╚Ťia asupra p─âr╚Ťii a patra a studiului, ÔÇ×A fost Avram Iancu dedicat─â lui Zelea Codreanu?ÔÇť, veritabil microroman de idei cu final fericit. Punctul de plecare e ├«nalt polemic: Marta Petreu combate apropierile pe care, ├«ntr-un articol din 2003, William Totok le f─âcea ├«ntre profilul revolu╚Ťionarului pa╚Öoptist, a╚Öa cum se desprinde el din piesa lui Blaga, ╚Öi acela al lui Zelea Codreanu. Deloc neinteresant─â, luat─â ├«n sine, teza lui Totok pune ├«n eviden╚Ť─â, printre altele, c├«teva detalii frapante ╚Öi, cel pu╚Ťin la prima vedere, tentante: la Blaga, de pild─â, Avram Iancu e frecvent numit ÔÇ×C─âpitanÔÇŁ (deci nu ÔÇ×Cr─âi╚ÖorÔÇŁ). Coinciden╚Ťa pare spectaculoas─â, concurat─â fiind, ├«ntr-un r├«nd, de compararea charismaticului lider al revolu╚Ťiei cu un ÔÇ×arhanghelÔÇŁ ╚Öi de alte posibile sugestii, uneori cu aer vaticinar (discursul lui Iancu, a╚Ötept├«nd ca peste ani, al╚Ťii s─â vin─â s─â fac─â, zice el ÔÇ×├Ämp─âr─â╚Ťia noastr─âÔÇŁ). Ce ╚Ötie, ├«ns─â, Marta Petreu ╚Öi nu pare s─â fi consultat cercet─âtorul german e c─â Blaga s-a folosit, scriindu-╚Öi piesa, de monografia lui Silviu Dragomir din 1924, ├«n care foarte multe dintre aceste posibile ÔÇ×coinciden╚ŤeÔÇŁ se reg─âsesc ad litteram, nemail─âs├«nd loc de specula╚Ťii sau de (supra)interpret─âri. A╚Öa cum nu las─â nici ÔÇô ╚Ťinut─â pentru finalul sec╚Ťiunii ÔÇô proba inatacabil─â, rezultat─â din studierea manuscriselor.

Un ultim cuv├«nt. Printre firele excep╚Ťionalei sale pledoarii (una dintre cele mai bune din literatura ultimelor treizeci de ani), Marta Petreu las─â s─â se citeasc─â o constatare cu rezonan╚Ť─â moral─â: mult─â mizerie uman─â poate atrage ├«n jurul lui un om ├«n chip radical (╚Öi vehement) nevinovat...

Cosmin Ciotlo┼č este critic literar ╚Öi lector la Facultatea de Litere din Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Cenaclul de Luni. Via╚Ťa ╚Öi opera, Pandora M, 2021.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.