Icoane, privazuri, ferecături

Publicat în Dilema Veche nr. 821 din 14–20 noiembrie 2019
Icoane, privazuri, ferecături jpeg

● Ioana Bot, Icoane și privazuri. 7 studii despre figuralitatea literară, Editura Casa Cărții de Știință, 2021.

Lena Constante și Mircea Cărtărescu, fiecare în cîte două rînduri, Mircea Nedelciu, Radu Cosașu, Marta Bibescu și Matei Vișniec sînt autorii asupra cărora (nu neapărat în această ordine) Ioana Bot stăruie în șase dintre studiile care compun recenta carte. Cel de-al șaptelea, care deschide volumul, are rol de pivot: e deopotrivă un survol teoretico-literar al noțiunii de „figuralitate”, dar și un preambul pentru metoda în lumina căreia scriitorii menționați vor avea parte de lecturi, totuși, suple. Țin la cuvîntul din urmă în măsura în care acesta face diferența între Icoane și privazuri (un titlu foarte bine ales) și mare parte din producția, altminteri intelectualmente onestă, de cercetări cu solid eșafodaj teoretic. Acestea din urmă, îmi pare rău s-o spun, lasă adeseori neplăcuta impresie de conspect.

Or, dacă se preocupă de precisa contextualizare a figuralității, Ioana Bot o face în virtutea unei constatări „din teren”, nu în siajul unei metodologii. Vrem, nu vrem, o știm sau (mai degrabă) nu, citim literatura ca pe un malaxor și o extensie a realului. Nu-mi fac iluzii că aș putea condensa în cîteva rînduri expunerea pentru care autoarea are nevoie de aproape cincizeci de pagini nuanțate (care detaliază inclusiv deficiențele traducerii din engleză în franceză a studiului lui Paul de Man, Allegories of Reading). În puține cuvinte, e vorba despre felul cum realul (fie el individual, istoric, social) se topește și se transformă în literatură. Am pomenit-o pe Lena Constante. Memoriile ei de închisoare nu-și propun să relateze, ci să extragă și să sublimeze tragedia, recurgînd la corelative dintre cele mai neașteptate. Ioana Bot remarcă excelent că inclusiv notațiile numerice, „cortinele de cifre”, au rolul lor în acest joc de dez- și învăluire. Anume, ascund ceea ce nu se poate scrie.

Plecînd de aici, țin să spun că, dacă „icoanele” și „privazurile”, adică textul și contextul, sînt de urmărit aici în ramificațiile lor, pe mine, unul, cel mai mult mă atrage, ca să zic așa, „ferecătura”: momentele cînd Ioana Bot formulează acut observații deconcertante, în răspăr (sau nu) cu tradiția critică. Aș plasa aici mai întîi studiul dedicat prozei scurte a lui Mircea Nedelciu, „Marie-France în Piața Libertății (transmisiune directă)”. Ce îi iese foarte bine Ioanei Bot e să asume, ea însăși, un regim de figuralitate: punctul de plecare îl reprezintă o promisiune personală făcută sieși demult, în vremea profesoratului ante-’89, cînd, predîndu-le elevilor bucata lui Nedelciu, imagina un studiu critic despre ea. Datoria e, astăzi, respectată. Căci studiul acesta lămurește, definitiv aș zice, dedesubturile și natura acestei mici capodopere tehnice. Nici unul dintre comentatori (chiar avizați, ca Ion Bogdan Lefter sau Adina Dinițoiu) nu sesizează veritabila natură a „transmisiunii”, care e strident și deliberat parodică. Așa cum erau și falsele transmisiuni live ale epocii. Clujul însuși, așa cum îl sintetizează Nedelciu din fărîme, e un oraș inventat, o butaforie atent calculată. Pînă și cei doi frați, Romulus și Remus, descriși spate-n spate sub lupoaică, sînt o pură invenție, nicăieri atestată (și cu-atît mai puțin în Piața Libertății). Bisturiul analitic al Ioanei Bot discerne nervuri de o neașteptată subtilitate. Pe scurt: formula lui Nedelciu se dovedește a fi cu totul altceva decît acea „plasă cu ochiuri mici” a realismului care a devenit monedă curentă în critica noastră.

Remarcabile și ofertante sînt și cele două studii care acoperă prioritar poezia (dar nu doar) lui Mircea Cărtărescu. Primul se ocupă de sonet ca formă fixă (de fapt, pe urmele unor preocupări mai vechi ale autoarei, ca „formă perfectă”) implicată în modelarea și modularea sensibilității. Îl regăsim în Levantul, îl regăsim și în Poeme de amor. Nici Enciclopedia zmeilor nu face abstracție de el. Ne amintim cu toții, de acolo, groaznica jelanie a „femelei Khuffa”, instrumentată în exact paisprezece versuri, unele numai coregrafice, simple onomatopee. Sînt distilate în aceste studii efecte absolut surprinzătoare chiar și pentru cei familiari cu scrisul lui Cărtărescu: nu mă gîndisem, de pildă, că „maimuțoiul” din „O seară la Operă” îl reactivează pe cel ludic eminescian, din juvenila „Din Berlin la Potsdam” („Zice Darwin, tata Darwin, / Cum că omul e-o maimuţă − / Am umăr de maimuţoi, / Milly-nsă de pisicuţă”). După cum nu-mi trecuse prin minte că un poem electrizant cum e „Cînd ai nevoie de dragoste” ar fi construit în cadența lui „When I need you”. Îl raportam, tot muzical, din rațiuni prozodice (de endecasilab) și de sens, la figura lui John Lennon, cel din „Nobody loves you (when you’re down and out)”. După cum pusesem evidentul calc din „Poema chiuvetei” („într-o zi chiuveta căzu în dragoste...”) inclusiv pe seama uzului din româna sfîrșitului de secol XVIII (început de XIX), bine asimilată de Cărtărescu: sintagma se găsește într-o serie de documente de epocă, invocate și de Constanța Vintilă-Ghițulescu, și de Rodica Zafiu.

În sfîrșit, mai spun numai că, dincolo de toate calitățile ei intrinseci, Icoane și privazuri are și meritul, rar, de a fi o sursă fertilă pentru cercetări conexe: mă întreb, de exemplu, dacă o proză eminesciană [ca „Moartea lui Ioan Vestimie”] n-ar putea fi citită tot așa, figural, în raport cu „fișele clinice” pe care poetul le-a lăsat în manuscrise și în scrisorile către Veronica.

Cosmin Ciotloş este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Pandora M, 2021.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.