O seam─â de sugestii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 915 din 21 ÔÇô 27 octombrie 2021
O seam─â de sugestii jpeg

ÔŚĆ Andrei Oi╚Öteanu, Moravuri ╚Öi n─âravuri. Eseuri de istorie a mentalit─â╚Ťilor, Editura Polirom, 2021.

Dac─â nu face caz de el, nu ├«nseamn─â c─â Andrei Oi╚Öteanu nu are un profil metodologic. Distinct de acela propriu vorbind intelectual, ├«ndeob╚Öte cunoscut din ├«ntinsa list─â bibliografic─â ╚Öi din noti╚Ťele de prezentare, acesta s-ar defini, cred, ├«nt├«i ╚Öi-nt├«i, printr-o competen╚Ť─â user-friendly. Oric├«t de diverse i-ar fi preocup─ârile (╚Öi putem u╚Öor constata c─â s├«nt), Oi╚Öteanu le acoper─â prompt printr-o cazuistic─â bogat─â ╚Öi relevant─â, ├«n ale c─ârei dedesubturi memoria ╚Öi instinctul de selec╚Ťie se ├«mbin─â potrivit. Erudi╚Ťia apodictic─â, oricum, nu intr─â ├«n formula lui: chiar atunci c├«nd defri╚Öeaz─â teritorii vaste, ca ├«n recentele studii despre narcotice sau despre sexualitate, autorul p─âstreaz─â oneste rela╚Ťii cu cititorul s─âu, pe care nu-l agreseaz─â cu referin╚Ťe ╚Öi nu-l strive╚Öte sub stive de trimiteri.

├Äntr-un fel, investiga╚Ťiile lui s├«nt dialogale, ├«n m─âsura ├«n care ofer─â sugestii ╚Öi, cu perfect─â dezinvoltur─â, absorb sugestii. Mi s-a ├«nt├«mplat: ├«ntr-o prefa╚Ť─â, demult, am indicat o posibil─â dezvoltare pentru unul dintre studiile lui Andrei Oi╚Öteanu, aflat, pe-atunci, ├«n lucru. Surpriza de a constata c─â paragraful meu a avut, ca s─â zic a╚Öa, efect ╚Öi c─â a prilejuit, ├«ntr-o edi╚Ťie ulterioar─â a c─âr╚Ťii, un subcapitol, a fost dintre cele mai onorante. A╚Öa ╚Öi-acum. Stimulat de eseurile din Moravuri ╚Öi n─âravuri, am ├«nceput s─â reflectez eu ├«nsumi la ilustr─âri (ori compliniri) mai pu╚Ťin frecventate ale traseelor tematice din volum. De pild─â, un prim sondaj trateaz─â, cu un titlu inspirat, ÔÇ×Schimbarea la haine a Rom├ónieiÔÇŁ: altfel spus, felul ├«n care transformarea vestimenta╚Ťiei (din oriental-fanariot─â ├«n occidental─â) a condus, ├«n secolul al XIX-lea, la anumite modific─âri ale practicilor sociale. Din letargici ╚Öi deda╚Ťi la temenele, rom├ónii s-au v─âzut obliga╚Ťi s─â adopte, m─âcar biomecanic, post├║ri mai verticale, deci mai demne ╚Öi mai egalitare. Ingenioas─â, ideea are un pandant ├«n aceea (la fel de acut─â) a lui ╚śtefan Cazimir, care, ├«n Alfabetul de tranzi╚Ťie, reconstituia ludic originea simbolic─â a acestei primeniri de garderob─â: responsabile pentru modernizarea ╚Ť─ârii ar fi fost, ├«n opinia regretatului istoric literar, dansurile occidentale, absolut impracticabile sub greutatea lene╚Ö─â a giubelelor.

Altundeva, Oi╚Öteanu gloseaz─â, de asemenea textil, ├«n jurul unui foarte cunoscut poem al lui ╚śerban Foar╚Ť─â. V─â aminti╚Ťi: ÔÇ×Olanda vine din Olanda, / Ca╚Ömirul vine din Ca╚ÖmirÔÇŁ. De ce anume numaidec├«t din Olanda ╚Öi numaidec├«t din Ca╚Ömir, poetul nu ne mai spunea. O face ├«ns─â eseistul, azi, ad─âug├«nd acestor antonomaze alte c├«teva: damascul, floran╚Ťa, america, anglia, nanchinul, host├«nca, muselinul, satinul (nu m-am g├«ndit niciodat─â c─â numele acestuia deriv─â din ora╚Öul chinez Tsai-tung). De Co╚Öbuc, publicistul, mi-au amintit numeroase reflec╚Ťii cu rezonan╚Ť─â etimologic─â ale lui Oi╚Öteanu, cum s├«nt acelea legate de expresii ca ÔÇ×a te da ├«n stamb─âÔÇŁ sau ÔÇ×a freca mentaÔÇŁ. ├Än leg─âtur─â cu aceasta din urm─â, totu╚Öi, nu s├«nt convins c─â povestea despre obiceiul grecesc al cur─â╚Ť─ârii meselor are acoperire. Circulant─â, ├«ntr-adev─âr, ╚Öi devenit─â prin repeti╚Ťie bun curent, ea are mai cur├«nd alur─â de legend─â, at├«ta vreme c├«t (o spun lingvi╚Öti mai pricepu╚Ťi dec├«t mine) nu e atestat─â documentar. Probele converg, ├«n schimb, spre o mai plauzibil─â corupere la ÔÇ×ment─âÔÇŁ a cuv├«ntului latin ÔÇ×mentulaÔÇŁ, pe care, de vreme ce platforma Google func╚Ťioneaz─â, nu mai e nevoie s─â-l traduc. Tot spre acest Co╚Öbuc, detectiv al sintagmelor, m-a dus g├«ndul citind pertinentele l─âmuriri pe care Andrei Oi╚Öteanu le ├«ncearc─â ├«n marginea formulei ÔÇ×a-╚Ťi aprinde paie ├«n capÔÇŁ, form─â, arat─â el, a jalbei, a rug─âmin╚Ťii ultimative, provenit─â dintr-un obicei premodern. Consonante, deci cu at├«t mai plauzibile, cu teza prin care autorul Firelor de tort explica provenien╚Ťa expresiei ÔÇ×a-╚Öi lua lumea ├«n capÔÇŁ.

Sec╚Ťiunea dedicat─â Trupului artificial con╚Ťine, ├«nc─â din avanposturi, o promisiune: ÔÇ×schi╚Ť─â pentru o viitoare monografieÔÇŁ. Nu-mi dau seama ├«n ce stadiu se afl─â acest proiect ╚Öi dac─â Andrei Oi╚Öteanu e tentat s─â-l dezvolte cvasi-exhaustiv, ├«n stilul s─âu propriu, pe sute de pagini. ├Än cazul fericit ├«n care ar face-o, ar merita s─â sporeasc─â sursele utile ale actualei panoram─âri cu, de exemplu, scrisorile lui Ion Ghica (├«n privin╚Ťa tatuajelor ╚Öi cu accent pe pira╚Ťii samio╚Ťi cu care vremelnicul bei s-a aflat ├«n conflict), coresponden╚Ťa lui Ion D. S├«rbu (├«n chestiunea protezelor, un episod legat de Ben Corlaciu), publicistica lui Caragiale (mai ales articolul ÔÇ×Un frizer-poet ╚Öi o dam─â care trebuie s─â se scarpine-n capÔÇŁ ÔÇô e limpede unde ╚Öi de ce). Remarcabile ╚Öi pilduitoare, poate chiar definitive, s├«nt contextualiz─ârile despre rohmani/brahmani ╚Öi despre disputele teologice din Europa Evului de Mijloc.

C├«t prive╚Öte pasionanta problematic─â a duelului la noi: dimoviana descriere a panopliei lui Vod─â Mavrogheni (citat─â, aici, dup─â C─âlinescu, nu din edi╚Ťia lui Dan Simonescu) o cheam─â dup─â sine pe aceea a revolu╚Ťionarului B─âlcescu, ├«ndr─âcit colec╚Ťionar de pu╚Öti ╚Öi de pistoale; printre victimele acestei practici s-a num─ârat ╚Öi fiul lui Duiliu Zamfirescu, dac─â e s─â credem m─ârturia lui Gh. Jurgea-Negrile╚Öti: r─ânit superficial de glon╚Ť ├«n c─âciula mi╚Ťoas─â pe care o purta, acesta ar fi murit din pricina unei infec╚Ťii produse de un fir de p─âr p─âtruns ├«n ran─â; ├«n sf├«r╚Öit, mirarea lui Andrei Oi╚Öteanu (p. 258) legat─â de prezen╚Ťa pa╚Önicului V.A. Urechi─â ├«n conducerea ÔÇ×Societ─â╚Ťii rom├óne de arme ╚Öi dare la semnÔÇŁ ├«╚Öi g─âse╚Öte solu╚Ťia ├«n memoriile istoricului: acceptase din prietenie pentru mai vajnicul ╚Öi mai tragicul s─âu amic N. Nicoleanu.

Cosmin Ciotlo┼č este critic literar ╚Öi lector la Facultatea de Litere din Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Cenaclul de Luni. Via╚Ťa ╚Öi opera, Pandora M., 2021.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.