Optimism și mizantropie

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 936 din 17 ÔÇô 23 martie 2022
Optimism și mizantropie jpeg

# Andrei Codrescu, Miracol ╚Öi catastrof─â, edi╚Ťie ├«ngrijit─â, note ╚Öi prefa╚Ť─â de Cristina V─ânoag─â, Editura Cartier, 2021.

Nu s├«nt, acestea din titlu, cuvinte care s─â caracterizeze cartea lui Andrei Codrescu: ele se refer─â la dispozi╚Ťia amestecat─â ├«n care mi s-a ├«nt├«mplat s-o recitesc dup─â mai bine de cincisprezece ani. C─âci cu un comentariu dedicat ei mi-am ├«nceput, ├«n ianuarie 2006, rubrica s─âpt─âm├«nal─â de cronic─â ├«n Rom├ónia literar─â. Ce s-a schimbat de-atunci? ├Äntrebarea, trebuie s-o spun, mi-a fost ├«nlesnit─â tocmai de structura acestei noi edi╚Ťii, c─âreia Cristina V─ânoag─â i-a ad─âugat, ├«n chip de ÔÇ×uvertur─âÔÇŁ ╚Öi de ÔÇ×epilogÔÇŁ, c├«teva interviuri de dinainte ╚Öi de dup─â grosul primei edi╚Ťii. Ideea e bun─â, selec╚Ťia e relevant─â (cu inerente sc─âp─âri: mi-ar fi pl─âcut, de pild─â, ca Vlad Mixich s─â fi ╚Öi citit c├«te ceva ├«nainte de a-╚Öi formula ├«ntreb─ârile). Senza╚Ťia e totu╚Öi de acomodare: de la un an la altul, imaginea lui Andrei Codrescu pare a se preciza, c─âp─ât├«nd nu numai contur, dar ╚Öi o oarecare claritate.

E primul dintre motivele de, cum l─âsam s─â se ├«n╚Ťeleag─â, optimism. De la calitatea traducerilor, adeseori execrabile ├«n primii ani de dup─â Revolu╚Ťie, p├«n─â la diversitatea ╚Öi dispersia ofertei editoriale (iat─â, Editura Cartier, din Chi╚Öin─âu, promite o serie Codrescu) ╚Öi, ├«n fine, la competen╚Ťa recenzen╚Ťilor, destule s-au schimbat ├«n bine. Mi-amintesc vremurile c├«nd autorul lui Alien Candor p─ârea confiscat de un Nicolae Manolescu vehicul├«nd o aceea╚Öi poveste despre adolescen╚Ťa sibian─â ├«n care urmele lui Blaga... & so on & so forth. Ca ╚Öi cum dup─â acei ani de liceu n-ar fi urmat zeci de c─âr╚Ťi (├«n primul r├«nd, de poezie, dar nu numai) ╚Öi c├«teva ├«nt├«lniri esen╚Ťiale cu, s─â zicem, Allen Ginsberg sau Ted Berrigan. Ast─âzi, slav─â Domnului, numele lui Andrei Codrescu s-a emancipat de acea epoc─â a legendei de tip cargo cult, intr├«nd ├«ntr-un veritabil circuit critic.

Mă gîndesc la monografia pe care chiar îngrijitoarea prezentului volum i-a dedicat-o nu demult (2019) sau, pe alt palier, la paragrafele lui Mihai Iovănel din Istoria nu demult apărută. Sînt, desigur, amănunte care vorbesc în primul rînd despre noi, și doar secundar (sau nici atît...) despre Andrei Codrescu însuși. Cum-necum, s-a întîmplat totuși ca, după aproape patru decenii de America, autorul să se fi întors, în mici escale, inclusiv la limba română, un merit important revenindu-i în acest sens Ruxandrei Cesereanu.

De unde, atunci, mizantropia (o numesc a╚Öa, evident, pentru a completa dubletul c─âlinescian) despre care vorbeam mai sus? Din senza╚Ťia acut─â c─â prea pu╚Ťin din spectaculoasa idea╚Ťie a lui Andrei Codrescu a avut efect la noi. Nici nu ╚Ötiu cu ce s─â ├«ncep. Cu dezinvoltura aproape iluminist─â cu care r─âspunsurile oferite lui Robert Lazu ╚Öi pe care ar fi naiv s-o mai c─âut─âm ├«n discursul public autohton? C├«nd fo╚Öti universitari g─âsesc de cuviin╚Ť─â s─â fac─â elogiul ├«nalt al unei scand─âri de peluz─â ╚Öi s-o reconverteasc─â politic, e semn c─â, vorba cuiva, ÔÇ×universul ├«ncepe s─â se destrameÔÇŁ. Ce anume din ironia degajat─â a lui Codrescu reg─âsim ├«n polemicile mai cur├«nd grosolane ├«n care-i vedem angaj├«ndu-se pe litera╚Ťii (de-ar fi numai ei) rom├óni? Cum s─â mai speri c─â po╚Ťi pune al─âturi o desp─âr╚Ťire de Harold Bloom (ÔÇ×eu ┼či prietenii mei schimb─âm canonul cum ne schimb─âm c─âma╚Öa. Canonul de luni nu-i canonul de vineriÔÇŁ) ╚Öi invita╚Ťia, recent adresat─â unui critic, de a-╚Öi face o carte proprie nev─âzut─â ├«ntr-un mod c├«t se poate de dureros? ├Äntre cele dou─â reac╚Ťii se casc─â, propriu-zis, o pr─âpastie.

Dar, fire╚Öte, nu-i vorba numai de asemenea tropisme emo╚Ťionale. Diferen╚Ťele s├«nt unele de fond: Codrescu ÔÇ×atac─âÔÇŁ teme mari, nu se ├«ncurc─â ├«n m─ârunte sofisme de provincie. E un antiautoritarist purs├«nge (de unde ╚Öi senza╚Ťia de libertate proasp─ât─â a pozi╚Ťiilor lui), nu un nostalgic repliat, ca restul genera╚Ťiei sale ÔÇô nici m─âcar nu trebuie s─â convoc exemple rom├óne╚Öti: se cheam─â singure. Mici satrapi care-╚Öi bovarizeaz─â occidentalismul. Nu e, a╚Öa-zic├«nd, un ÔÇ×progresistÔÇŁ, dar, spre deosebire de intelectualii standardiza╚Ťi de la noi, nici nu-╚Öi creeaz─â adversit─â╚Ťi iluzorii ╚Öi lucrative. ÔÇ×Eu nu agreez nici criticile de dreapta ale a┼ča-zisei ┬źcorectitudini politice┬╗, o formulare peiorativ─â in care se ascunde dispre╚Ťul fa┼ú─â de minorit─â╚Ťi ┼či frica fa┼ú─â de pr─âbu╚Öirea canonului literar anglo-americanÔÇŁ: r├«nduri scrise ├«n 2005, la New Orleans, ╚Öi pe care nu mul╚Ťi le-ar contrasemna, vai, ├«ntr-un Bucure╚Öti ├«n care se r├«de ├«nc─â trivial la bancuri rasiste.

E, de altfel, una dintre ├«ngrijor─ârile lui Andrei Codrescu ├«n ce ne prive╚Öte: pericolul resuscit─ârii na╚Ťionalismului de extrac╚Ťie legionar─â. Va fi fost el prezent ╚Öi ├«n isteriile lui Vadim Tudor, dar parc─â ast─âzi e de c├«teva ori mai inacceptabil s─â-l descoperim ├«n doctrina unui partid, din p─âcate parlamentar, al c─ârui ideolog, Sorin Lavric, a fost totu╚Öi, prea mult─â vreme legitimat de prea multe institu╚Ťii. Mai vre╚Ťi? Codrescu anuleaz─â (╚Öi foarte bine face) contraf─âcuta egalitate ├«ntre marxism ╚Öi extrema dreapt─â, at├«t de frecvent, de confuz ╚Öi de interesat clamat─â la noi: c─â ambele au sf├«r╚Öit ├«n crim─â, e o alt─â discu╚Ťie. C─â, totu╚Öi, premisele nazismului au fost de la bun ├«nceput ╚Öi explicit asasine n-ar trebui totu╚Öi s─â uit─âm atunci c├«nd, fura╚Ťi de cine ╚Ötie ce fervori patriotice, facem de mai bine de trei decenii apologia lui Nae Ionescu ╚Öi-a discipolilor lui sau c├«nd, de dragul ╚Ötiu eu c─ârui joc de argumente, concludem c─â fascismul lui Pound descindea din... optica lui de st├«nga.

Passons. ├Änchei cu un exemplu strict literar, dar cu puternice r─âd─âcini mentalitare: ├«ntr-un r├«nd, Codrescu evoc─â, aproape pe dou─â coloane, dou─â antologii din poezia recent─â american─â. Una, ├«n selec╚Ťia lui, American Poetry Since 1970: Up Late, cealalt─â conceput─â de Dave Smith, The Morrow Younger American Poets. O sut─â patruzeci de nume ├«n prima, o sut─â patruzeci ÔÇô ├«n a doua. Nici unul comun. Semn de normalitate, semn de absolut─â diferen╚Ťiere, semn de provocare? Nu ╚Ötiu. Ce ╚Ötiu e c─â mi se pare bine a╚Öa ╚Öi c─â m─â trec fiorii amintindu-mi ce ulcer─âri st├«rne╚Öte la noi fiecare nou─â istorie a literaturii, fiecare nou decupaj. ╚śi nu prin criterii (asta ar fi ceva), ci prin at├«t de plictisitoarea Batrahomiomahie ├«ntre ÔÇ×inclu╚ÖiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×exclu╚ÖiÔÇŁ. Etic─â de sfin╚Ťi laten╚Ťi: to╚Ťi vor ├«n canon!

Dacă-mi păstrez optimismul e pentru că nu arătăm doar așa; dacă mi-l pierd adeseori e pentru că încă arătăm și așa.

Cosmin Ciotlo┼č este critic literar ╚Öi lector la Facultatea de Litere din Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Cenaclul de Luni. Via╚Ťa ╚Öi opera, Pandora M., 2021.

***

Miracol ╚Öi catastrof─â (fragment)

Eliade s-a ├«nscris ├«ntr-o ideologie trufa╚Ö─â ┼či sinistr─â care a feti╚Öizat puterea, ura rasial─â ╚Öi r─âzboiul. Eliade s-a sim╚Ťit bine ├«n mijlocul unei be╚Ťii colective care a ridicat agresivitatea ┼či mitoc─ânia la rang de filosofie. A participat activ ÔÇô prin academizarea folclorului religios ÔÇô la legitimarea ┼či sus╚Ťinerea ideii de superioritate rasial─â. Asta-i o prostie care nu poate fi explicat─â de cultul tinere╚Ťii, de timbrul timpului, de curentul ideologic. Din p─âcate, a fost la Eliade expresia la╚Ö─â a dorin╚Ťei de putere, a nevoii de acceptare, a nevoii de a fi parte din ga╚Öc─â, ╚Öeful ei intelectual sau cel pu╚Ťin adjunctul lui Nae Ionescu. A fost ┼či expresia unei sile de sine care avea la baz─â ceva suicidal, acela╚Öi sentiment care l-a dus pe Cioran la culmile hiperbolei pe care, foarte t├«rziu, le-a regretat.

Nu vreau s─â-l psihanalizez pe Eliade pentru c─â nu merit─â: el a ╚Ötiut bine valoarea indivizilor ┼či a fost ├«ncercat, sper, de sentimentul de vinov─â╚Ťie care vine din tr─âdarea prietenilor ├«n numele ideologiei. Jurnalul lui Mihail Sebastian, care i-a fost prieten fidel lui Eliade, este clar ├«n aceast─â privin╚Ť─â. Sebastian l-a iertat cre╚Ötine╚Öte pe Eliade, dar noi nu avem de ce. A fost cercet─âtor str─âlucit, dar g├«nditor mediocru ╚Öi om cu suflet prea pu╚Ťin turmentat, care a suferit din trufie, nu din umilin╚Ť─â. La ce rezultat au dus ideile de care s-a l─âsat sedus este, de asemenea, clar. Holocaustul e un eveniment unic ├«n istoria modern─â, dup─â secolul Luminilor. Milioane de oameni au fost omora╚Ťi pentru ce ERAU, nu pentru ce g├«ndeau, pentru partidul ├«n care se ├«nscriau...

Nu a╚Ö numi pozi╚Ťia lui Eliade ÔÇ×gre╚Öeal─âÔÇŁ sau ÔÇ×eroareÔÇŁ. N-a f─âcut-o nici el: acea ÔÇ×felix culpaÔÇŁ afirma ceva important pentru el, nu regreta. Despre ce ÔÇ×fericireÔÇŁ e vorba? A tinere╚Ťii, a solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ cu mi╚Öcarea legionar─â, a galenismului? Dup─â ├«nfr├«ngerea fascismului, ce ÔÇ×fericireÔÇŁ a putut Eliade s─â g─âseasc─â ├«n acea fraternitate a mor╚Ťii? Chiar dac─â ar fi numai o atitudine, s─â zicem, o sfidare ├«n fa┼úa celor care au vrut cu tot pre╚Ťul s─â-┼či cear─â iertare, nu este pe m─âsura ÔÇ×gre╚ÖeliiÔÇŁ. El s-a m├«ndrit cu ideologia tinere╚Ťii lui. S-au zvonit multe lucruri despre el, unele pur absurde (la Roma, ├«n 1965, am auzit de la un student al alchimiei c─â Eliade era membru al societ─â╚Ťii ÔÇ×Golden DawnÔÇŁ; el a r├«s c├«nd i-am relatat povestea), dar altele mai credibile, cum c─â ╚Ťinea leg─âtura cu legionari stabili╚Ťi ├«n Chicago ┼či Toronto, legionari de care s-a apropiat ┼či Securitatea rom├ón─â ├«n perioada na╚Ťional-ceau╚Öist─â ┼či dup─â execu╚Ťia lui Ceau╚Öescu. Poate c─â aveau ceva de ├«nv─â╚Ťat securi╚Ötii rom├óni de la legionari, dar de la Eliade ce voiau? Cu titlu de ipotez─â, a╚Ö r─âspunde: un cap simbolic. S-a l─âsat Eliade prins ├«n acest joc? Nu pot argumenta cu date ╚Öi nu vreau s─â m─â las prad─â paranoiei care apare inevitabil c├«nd se deschid asemenea subiecte.

Cartea lui Ted Anton despre Culianu spune destule, adev─ârate sau nu, nu ╚Ötiu. Partea a doua a acestei ├«ntreb─âri este complicat─â. Zigu Ornea ╚Öi Andrei Oi╚Öteanu servesc enorm g├«ndirea rom├óneasc─â prin pozi╚Ťiile lor. S─â fim foarte clari aici: Ornea ╚Öi Oi╚Öteanu s├«nt am├«ndoi evrei ╚Öi rom├óni: prin ei (ca, de altfel, ┼či prin mine), valorile vii ale Rom├óniei supravie╚Ťuiesc criticii u╚Öor de f─âcut (┼či greu de negat) c─â g├«ndirea rom├óneasc─â a ├«nghe╚Ťat pe undeva ├«ntre Eliade ╚Öi Noica. Sau chiar mai r─âu, ├«ntre Vlad ╚Üepe╚Ö ┼či Vadim Tudor. ├Än cercurile liberale americane, de pild─â, se vorbe╚Öte despre antisemitismul intelectual rom├ón ca despre un fait-accompli, un punct de vedere cu care nu s├«nt de acord ┼či pe care-l combat cum ╚Öi c├«nd pot.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.