După patruzeci de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 991 din 6 aprilie – 12 aprilie 2023
image

 Senida Poenariu, Reveriile Vestului. Lecturi americane în poezia optzecistă, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2022.

Despre influența pe care poezia de peste Ocean a exercitat-o asupra optzecismului autohton s-a vorbit mult și s-a scris (aproape) la fel de mult. Niciodată, e cazul s-o spun, cu meticulozitatea cu care o face astăzi Senida Poenariu în Reveriile Vestului, rezultat al unei teze de doctorat care, dacă înțeleg bine, și-a așteptat publicarea nu mai puțin de cinci ani. Secvențe din lucrare au apărut totuși în diverse reviste (mai cu seamă în Vatra tîrgmureșeană) și în acest interval, așa încît cartea vine să confirme, ca întreg, ceea ce se putea înțelege și fragmentar: că avem de-a face cu una dintre cercetările cele mai probe și mai utile, inclusiv prin deschiderea comparatistă, de care fenomenul a avut parte. Acolo unde primá „legenda”, Senida Poenariu aduce în prim-plan documentul, ordonînd ceea ce, fatalmente, rămăsese nebulos. 

Pentru că m-am ocupat eu însumi de subiect, dintr-un unghi mai local însă, știu cît de rezistente sînt, aici, convingerile cu temei vag, cît de solide – părerile de-a gata și, în sfîrșit, cît efort cere încercarea de a le clinti pe oricare dintre ele (căci a le înlătura, m-am convins, nu se poate dintr-o singură mișcare), de dragul adevărului, nu al cine știe cărui orgoliu exegetic. De-aceea simt nevoia să adaug pe lista meritelor implicite ale Senidei Poenariu unul: suplețea de deplasare între propuneri teoretice, bibliografii, metode, surse și „capete de linie”. Nu-i lucru ușor nici măcar să-ți precizezi termenii într-o discuție ce pare condamnată la imprecizie definitivă, să comuți, adică de la Dionyz Durisin la Paul Cornea sau David Cowart, cu detururi prin, desigur, Barthes și Riffaterre, trimițînd din cînd în cînd la Bloom (frumoasă formulare: „exaltați ai influențelor”) și la alții, pentru a putea trasa, pe o întindere de șaptezeci de pagini, un model eficace, în stare să funcționeze și altfel decît în modul, ca să zic așa, forensic: detectezi obiectul, îl ilustrezi, îi afli corespondentul și, vorbă veche, „astfel povestea-i gata”. Senida Poenariu caută treptele de apropiere și de apropriere, verifică în ce măsură ceea ce s-a preluat a fost luat ca bun preluat sau a împins mai degrabă către varii forme de glosă ș.a.m.d. 

Condensate, cum spuneam, într-un prim capitol consistent, aceste preliminarii servesc bine și, în general, fără a aluneca în jargon, analizei, aplicate unui număr de patru poeți. Potrivire, s-ar zice: doi (Cărtărescu și Coșovei) provenind din Aer cu diamante, ceilalți doi (Bucur și Mușina) din Cinci, ambele apărute în 1982, ambele ilustrînd sonor și definitiv poetica particulară, in statu nascendi pe-atunci, a Cenaclului de Luni. O primă concluzie, pe care Senida Poenariu n-o trage, dar pe care mi-o îngădui eu, stimulat de studiul ei: chiar și repartiția aceasta, egală, arată că, în ciuda vulgatei publicistice, pe dedesubt diferențele structurale dintre cele două volume nu-s atît de ferme cum s-a repetat cu o consecvență demnă de o cauză mai bună. O a doua, în oglindă, cu o lupă suplimentară: doi cîte doi, poeții fiecărui echipaj seamănă, tot așa, pe dedesubt și structurant, mult mai puțin decît s-a acreditat îndeobște. Iarăși, autoarea acestor Reverii... nu o spune, dar însuși felul cum se poziționează aceștia la modéle le disjunge categoric sensibilitățile. Înclin să cred că, în ce-l privește pe Coșovei, judecata e una poate prea severă (în raport cu Ferlinghetti, acesta ar fi, conform Senidei Poenariu, atît de mimetic încît aduce deservicii atît propriei sale formule, cît și celei a poetului american), dar îi înțeleg resorturile și, pe spații mici, nu simt nevoia s-o contrazic. Pentru că, însă, am studiat dactilograma lucrării de absolvire a lui Coșovei, știu bine, și o asigur și pe Senida Poenariu, că opțiunea aceasta nu e una spontană și necritică, altfel spus că idealizarea la care autorul nostru supune mișcarea Beat e una în perfectă cunoștință de cauză: era la curent și cu stîngismul lor, și cu narcozele autoinduse, contrar tezei susținute vocal și constant de alți lunediști de vîrf. 

Sper să fiu bine înțeles: fiind un teritoriu pe care l-am explorat, intervin din loc în loc cu sugestii sau amenzi colegiale tocmai pentru că, absolut meritorie fiind, cartea Senidei Poenariu a reușit să mă anime. Încercînd să le sistematizez, aș începe cu (încă) fetișizarea tacită a unei cărți cum e Competiția continuă. Remarcabilă în felul ei, mai ales în primii ani de după Revoluție, ea e totuși un instrument intermediar, ușor de surmontat la orice căutare de arhivă, căci ceea ce Crăciun selectează acolo e o parte programatică din foarte, extrem de vasta rețea de tensiuni publicistice din ultimul deceniu de comunism, care include și o sumă de luări de poziție astăzi uitate, uneori chiar de autorii lor, și de adversități acerbe a căror relevanță anecdotică nu mi se pare neglijabilă pentru scopul acestor Reverii... Cel puțin în sensul în care reacțiile la cald vor fi avut și ele rolul lor în provocarea sau, dimpotrivă, inhibarea unor disponibilități. Mă gîndesc nu doar la cronicile lui Nicolae Manolescu (dar cronicile, nu selecția din cunoscuta Listă...), ci și la acelea ale altor comentatori (să zicem Marian Papahagi) din paginile altor reviste din epocă (să zicem Tribuna).

Mă gîndesc, nu mai puțin, la instrumentalizarea acestor surse americane ca armă de atac de către grupările protocronice și aservite de felul, evident, celei din jurul revistei Săptămîna, unde adeseori paralelele erau susceptibile de fantezism. Și totuși: vor fi avut ele vreun efect, măcar colateral, de rodaj onomastic, ca în cazul unor Fearing și Hart Crane, invocați de Eugen Barbu în substanța poeziei lui Mircea Cărtărescu? Nu știu. Mi-aș fi dorit să aflu, de la Senida Poenariu, un posibil răspuns. 

Încă o dată, nu aduc în discuție instrumentarul istorico-literar pentru că aș paria pe el în dauna altora, așa zicînd mai speculative, ci pentru că adeseori, arid cum e, documentarismul își poate scuti practicanții de inutile confuzii. Mai mici sau mai mari. Printre cele dintîi aș plasa includerea poemului lui Mircea Cărtărescu Căderea (citat, aici, nu după titlu, ci după primul vers al părților care-l compun) în siajul poeziei Beat. Scris, însă, încă din anii liceului, după cum autorul a mărturisit-o în mai multe rînduri, întîmpinat în două ape la prima lectură din cadrul Cenaclului de Luni, el e cu totul anterior „întîlnirii” lui Cărtărescu cu acest suflu, spre care aveau să-l atragă colegii de cerc încetul cu încetul. Passons. Mai problematică mi se pare, în schimb, tratarea unui fragment din același poem („Afurisit fie el pre dinlăuntru și pre din afară / afurisit fie el întru părul din capul său” etc., etc.) drept mostră de influență ginsbergiană (și chiar whitmaniană). Realitatea e că versurile acestea provin dintr-un blestem transcris de Laurence Sterne în Tristram Shandy (deci semnificativ anterior) și că preluarea lor în Căderea a dus, la vremea respectivă, la un scandal absolut ridicol și obtuz orchestrat de Eugen Barbu & Co.

Firește, nimeni nu e ferit de suprainterpretări. Numai că, iată, sînt situații cînd acestea se pot, factualmente, evita. Spre binele întregii demonstrații. 

image

 Romulus Bucur, Mare nostrum, Editura Tracus Arte, 2022.

● Traian T. Coșovei, Și dacă tu ești o planetă străină, Editura Tracus Arte, 2023.

Suplimentar: faptul că Romulus Bucur beneficiază aici, în aceste Reverii ale Vestului, de o investigație comme il faut, întinsă pe zeci de pagini și coborînd în subsolurile inaparente ale literaturii lui, mi se pare în sine lăudabil. N-ar fi prima dată cînd o spun: Bucur este, în pofida tuturor argumentelor palpabile, cel mai ghinionist dintre componenții nucleului dur al Cenaclului de Luni. Un poet de primă importanță (pe deasupra: generator al unei emulații tacite, dar sesizabile) pe care istoricii literari, fie că se numesc Manolescu, Simion, Negrici sau Iovănel, se încăpățînează să-l uite în momentele bilanțiere. Sînt convins că nu e vorba despre rea-voință, ci pur și simplu despre o specie aparte, greu explicabilă, de nenoroc. Formula lui e îndeobște cunoscută și poate fi sintetizată, grosso modo, drept biografism plus notație plus o suită de innuendoes livrești. N-am s-o detaliez aici, de vreme ce-am făcut-o cu alte ocazii, iar rubrica mea încearcă să evite comentariul propriu-zis de poezie, păstrîndu-se pe marginea de siguranță a ideației (indiferent care i-ar fi „ocazia”). Voi spune, așadar, apropo de volumul Mare nostrum, de curînd publicat, că el conține, în cuvîntul-înainte, o mărturie deconcertantă tocmai în raport cu ceea „ce se vede”: și anume, că hiperrealistul Romulus Bucur nu e întotdeauna calculatul care-ar putea părea și că uneori are (în tot cazul, i s-a întîmplat să aibă) veritabile declicuri de tip Coleridge, cel din Kubla Khan. Mă refer la poemul Chipuri de flacără, caier de praf, care, scrie Bucur, e rezultatul unui vis: „o voce mi-l dicta, m-am trezit, m-am așezat în fața biroului și l-am notat pe o coală de hîrtie, mai puțin finalul, adăugat a doua zi, cînd l-am bătut la mașină”. Deconcertantă, spun, dar nu singulară: cu ani în urmă, glosînd de asemenea niște poeme de tinerețe, Romulus Bucur și-amintea cum un haiku al său a ieșit spontan, în adolescență, dintr-o audiție a unui concert pentru pian și orchestră de Rahmaninov. 

image

În speranța că va veni, poate nu peste mult, ziua în care autorul Ninsorii electrice va avea parte de o ediție critică integrală pe măsura manuscriselor pe care le-a lăsat, notez aici foarte recenta antologie Și dacă tu ești o planetă străină, în selecția nu doar atentă, dar aproape dialogală a Ștefaniei Coșovei, scriitoare ea însăși. Detașez, aproape la întîmplare (dar o-ntîmplare cu sens): „Se spune că frumusețea Elenei din Troia / putea lansa la apă patru sute de corăbii. // Gîndește-te de două ori / pînă cînd să lansezi frumusețea la apă. // Cerul e albastru, îndepărtat. // A te îndrăgosti este ca și cum ai spiona un înger”.  

Cosmin Ciotloş este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Editura Pandora M, 2021.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Semnalul de alarmă tras de un economist de top: mai puțini bani europeni, mai mulți pensionari. Ce soluții propune României
Economistul Radu Crăciun avertizează asupra turbulențelor economice care ne așteaptă în următorii ani. El susține că România va traversa inevitabil o perioadă mai delicată, din 2027, când începe un prim val de pensionare a „decrețeilor”, cu urmări asupra pieței muncii, iar PNRR va lua sfârșit
image
Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”
Avem cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre. Iar pentru asta este vina statului, atrag atenția experții, care spun că tinerii români cresc pentru a deveni victime.
image
Capcana din pachetele de țigări. De ce ajung unii să fumeze 20 de țigări pe zi
Fumatul a devenit un viciu tot mai răspândit, care debutează la vârste din ce în ce mai fragede, susțin specialiștii. Astfel, foarte multe persoane ajung să fumeze chiar și 20 de țigări pe zi.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.