Optzecismul, în direct

Publicat în Dilema Veche nr. 847 din 2 - 8 iulie 2020
Optzecismul, în direct jpeg

ÔŚĆ Aurel Dumitra╚Öcu, Carnete maro (I-II), Editura Cartea Rom├óneasc─â, 2019.

O carte trist─â, plin─â ├«ns─â nu de umor (cum zice formula clasic─â), ci de am─ânunte, este acest jurnal al lui Aurel Dumitra╚Öcu. Autorul e unul dintre cei mai nenoroco╚Öi poe╚Ťi ai genera╚Ťiei sale. ├Änzestrat din cale-afar─â, pre╚Ťuit deopotriv─â la Bucure╚Öti, la Ia╚Öi ╚Öi la Cluj, el ╚Öi-a tr─âit cea mai mare parte a vie╚Ťii ├«ntr-o geografie ├«ndeob╚Öte cunoscut─â din Baltagul lui Sadoveanu: Sabasa, Borca, locuri uitate de lume ├«n care, t├«n─âr, Dumitra╚Öcu a ╚Ťinut, ca suplinitor, ore de limba rom├ón─â ╚Öi de sport, ├«ncerc├«nd din r─âsputeri s─â nu se plafoneze. Anul 1990, care p─ârea eliberator, i-a fost, ├«n cele din urm─â, fatal. Avea s─â moar─â de leucemie ├«nainte de a ├«mplini treizeci ╚Öi cinci de ani. Nici soarta c─âr╚Ťilor sale n-a fost mai fericit─â: cele dou─â volume pe care a apucat s─â le publice i-au fost ciop├«r╚Ťite de cenzur─â. Postum, prietenii i-au adunat manuscrisele cu devotament, dar amatoristic. E, din p─âcate, ╚Öi cazul acestor Carnete maro, ajunse la a doua edi╚Ťie tot cu impardonabile gre╚Öeli de tipar ╚Öi tot otova, f─âr─â m─âcar un indice de nume care s─â limpezeasc─â h─â╚Ťi╚Öul celor mai bine de o mie de pagini.

Altminteri, luate ├«n sine, nota╚Ťiile ofer─â, cum spuneam, unul dintre cele mai pasionante ╚Öi mai credibile documente ale fenomenului optzecist. De la sute de kilometri distan╚Ť─â, Dumitra╚Öcu tr─âia spiritual printre prieteni ╚Öi magi╚Ötri pe care-i ├«nt├«lnea sporadic ╚Öi de a c─âror prezen╚Ť─â se bucura de fiecare dat─â. Bun portretist, le consemna acribios gesturile, c├«nd admirativ, c├«nd ├«n╚Ťep─âtor. E drept c─â unele dintre insinu─ârile de aici aduc a colportaj. Dar c├«nd, vreodat─â, au fost scriitorii altceva dec├«t ni╚Öte fiin╚Ťe copil─âroase, infinit vulnerabile, gata s─â-╚Öi apere p├«n─â ├«n p├«nzele albe micile lor vanit─â╚Ťi? S─â-i concedem, deci, ╚Öi lui Aurel Dumitra╚Öcu dreptul de a nu fi un sf├«nt al lumii literare ╚Öi s─â-i lu─âm ├«nsemn─ârile drept ceea ce s├«nt: ni╚Öte foi de temperatur─â ale unui climat literar viciat. C─â Mircea C─ârt─ârescu uit─â, ├«ntr-un r├«nd, de o ├«nt├«lnire programat─â telefonic nu-i chiar un cap─ât de ╚Ťar─â. C─â Mariana Marin i se pare, alt─â dat─â, neatent─â cu cei la care ╚Ťinea, p├«n─â atunci, suveran ÔÇô iar─â╚Öi nu-i neap─ârat o culp─â. Pe Florin Iaru ├«l ╚Ötim: dezinvolt f─âr─â fisur─â. Dumitra╚Öcu g─âse╚Öte faconda asta iritant─â ╚Öi se bucur─â c├«nd autorul C├«ntecelor de trecut strada e pus la punct ├«n timpul unei chermeze. Lui Radu C─âlin Cristea nu-i iart─â o cronic─â rea, dedesubtul c─âreia (cum se-nt├«mpl─â) Dumitra╚Öcu caut─â urmele unei rivalit─â╚Ťi sentimentale. Sensibilit─â╚Ťi ╚Öi sensibilit─â╚Ťi... Pentru Marta Petreu, ├«n schimb, face o pasiune submisiv─â: se simte strivit de inteligen╚Ťa ei de ÔÇ×farmaceutÔÇŁ. Se simte jenat c─â lui Ion Stratan nu-i poate re╚Ťine chipul: e mereu la un pas s─â-l confunde cu ╚śtefan Mitroi. Cu o genera╚Ťie mai ├«ncolo, se entuziasmeaz─â de foarte talentatul Constantin Acosmei, la vremea aceea abia un adolescent.   

Moartea lui Nichita St─ânescu ├«l d─â pur ╚Öi simplu peste cap. Ca ╚Öi, un an mai t├«rziu, aceea a lui Virgil Mazilescu. Ciudate op╚Ťiuni, s-ar zice, de vreme ce adversitatea mocnit─â dintre cei doi a intrat ├«n legend─â. ├Än realitate, nu e nimic de ne├«n╚Ťeles: Dumitra╚Öcu face frecvent figur─â de ciclotimic. Cu unul dintre cei mai dragi prieteni ai s─âi se ceart─â, epistolar, ├«ncontinuu. Tot epistolar, ├«l mitraliaz─â pe Mircea S├óntimbreanu, directorul Editurii Albatros, acuz├«ndu-l c─â ├«i tergiverseaz─â publicarea unui volum. Pentru ca, nu peste mult, s─â regrete, la fel de sincer, destituirea acestuia din func╚Ťie. Cum vina p─ârea s─â-i apar╚Ťin─â lui Eugen Barbu, Dumitra╚Öcu ├«i va livra ╚Öi acestuia o scrisoare-pamflet de toat─â frumuse╚Ťea. Nu singura: va mai urma una, ├«n decembrie ÔÇÖ86. ÔÇ×Ultima dumneavoastr─â interven╚Ťie se dovede╚Öte stupid─â ╚Öi cinic─âÔÇŁ, ├«i scrie el lui Barbu, parc─â ├«n numele unei ├«ntregi genera╚Ťii, r─âzbun├«nd, ├«n c├«teva fraze, toate umilin╚Ťele pe care aceasta le-a suportat din partea S─âpt─âm├«nii.

Cosmin Ciotlo┼č este critic literar ╚Öi lector la Facultatea de Litere din Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lup─â, Editura Humanitas, 2017.

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.