Eredități

Publicat în Dilema Veche nr. 900 din 8 – 14 iulie 2021
Eredități jpeg

● Anton Pann, Opere. Scrieri literare (I și II), ediție de Radu Albala și I. Fischer, text revăzut, cronologie și repere ale receptării de Nicolae Mecu, Academia Română | FNSA | Muzeul Literaturii Române, 2020.

Citim, într-un lung poem al lui Pann, o ghicitoare care sună așa: „Nani, nani, puiul mamii, tatăl tău tată şi mie, eu sor ţie, el mie soţie” (preludiu, acolo, al unei complicate narațiuni incestuoase, pe care autorul se răsfață depănînd-o). Dacă facem însă efortul de a o scoate din context, constatăm că formula ilustrează destul de bine ramificat-strînsele raporturi pe care lumea noastră le întreține cu lumea autorului Șezătorii la țară. N-aș spune chiar că Pann ne e contemporan, dar nu mă îndoiesc că în multe privințe îi sîntem debitori. Conștient sau nu. Omul era un spectacol vivant. Amator în (mai) toate cîte le-a practicat, a avut totuși harul prizei la public. În grădinile de vară ale Capitalei stîrnea, cu cîntecele sale, cînd rîsul, cînd, spre final, lacrimile. Dacă nu-l credem pe Filimon, el însuși bon viveur de clasă, măcar pe Ghica. Și, dacă ne-ndoim de mărturia acestuia, să-i ascultăm pe mai sobrii Kogălniceanu ori Maiorescu. Poet spontan și tipograf harnic, bătea străzile orașelor cu buzunarele doldora de cărți pe care le plasa inteligent, cu o eficacitate care i-ar face invidioși pe recenții agenți de vînzări. Cînd și cînd, își elogia clienții în prefețe și a rămas memorabilă una dintre ele, în care ploieștenii sînt recunoscuți (ce tehnică de fidelizare...) drept „mai evlavioși” pentru că „toți sărind s-au abonat / Ș-au rămas numai aceia carii (poate) n-au aflat”.

Născut undeva în Bulgaria la sfîrșit de secol XVIII, probabil în 1796, dintr-o mamă grecoaică și un tată căldărar, Antonie Pantaleon Petroveanu (numele real dindărătul arhicunoscutei semnături) apare astăzi mai degrabă ca un autohton cu simțul proporțiilor decît ca un balcanic, cum a fost adeseori considerat. E drept că, față de pașoptiștii puri și duri, el face figura unei tombatere. Dar să nu uităm că, în vreme ce aceștia păstrau în minte un Paris imaginar pe care încercau să-l localizeze sau idilizau folclorul rural, Pann trăia în direct febra orașelor. Plecat din Sliven după moartea tatălui, va ajunge întîi și-ntîi la Chișinău (cel în care avea să descindă și Pușkin). Prima escală, așadar. Va locui în două rînduri și la Brașov, în Șchei, unde se va refugia împreună cu o tînără „răpită” de la o mănăstire din Vîlcea (altă escală). Cea mai mare parte a vieții și-a trăit-o însă la București, în mahalale încă impregnate de spiritul lui. Și nu mă refer doar la casa memorială din Lucaci, ci la tot ce imaginarul colectiv a reținut drept elocvent pentru o epocă urbanistică încă tatonantă. A fost, de pildă, paracliser la Olari, s-a aventurat și pe Moșilor, la Sfinți, n-a ratat nici Biserica Albă, de pe actuala Cale a Victoriei (o listă întinsă e de găsit în biografia lui G.D. Teodorescu, din 1891-1893). Groaznicul incendiu din ziua de Paști a anului 1847 îi va prilejui un minuțios reportaj versificat, Memorabilul focului mare, excelentă cartografie a întregului Centru Vechi. Și nu numai: un poem deja citat începe cu un distih, în felul lui, grăitor: „Din Bucureşti într-o toamnă plecînd pentru un drum lung, / Seara pîn’ la Colintina abia putui să ajung”. Oricît de decis s-ar aventura în călătorii, sensibilitatea lui Pann rămîne ancorată în apele Dîmboviței. Afectiv, nu-și poate părăsi orașul-emblemă.

Defectuos, spuneam, rămîne sub raportul profesionalismului literar. Și totuși, lipsit de școli înalte și nesfiindu-se să colporteze în ediții pentru toată lumea textele altora, el are de pe-atunci oroare de „plaghiari” (boală veche). După cum detestă, firește, „scrisul gorgonat”, căruia i-l preferă pe acela clar. Ceea ce nu-i puțin lucru într-o vreme în care Heliade își pregătea Seraphita. Puțini aveau, în plus, intuiția bunelor practici în materie de comentariu. Dacia literară își prevenea didactic cititorii asupra diferenței dintre critică și judecată ad personam. Cu sfaturile lui, Pann bate mai departe de-atît: „Iară cînd, din întîmplare, / Vrun autor oarecare / Va-nfăţişa în vro parte. / Să citească vreo carte, / Vreun vers, vro poezie, / Or vro altă istorie, / E obrăznicie mare / Pînă nu-ţi face-ntrebare / Să începi să-ţi dai părerea / Şi a-i judeca puterea, / Vorbe de laude-a-i pune,/ Or a-i zice că nu-s bune”.

În sfîrșit, încerc să spun că Anton Pann se cere redescoperit, adică recitit atît bio-, cît și bibliografic. Un pas necesar (oricum, o mînă întinsă curioșilor) a fost făcut la finele anului trecut, prin remarcabila ediție a lui Nicolae Mecu, care vine să repună în drept fragmentele cenzurate în 1963 și care e precedată de o cronologie alegră și în genere foarte bine informată. Dacă ar fi să-i caut nod în papură, aș adăuga doar că lipsesc din datele ei mustoasele informații epistolare furnizate de corespondența cu Gh. Ucenescu, editate cîndva de Paul Cornea. După cum, tot acolo, se strecoară o imprecizie de ordin potatoric: cuvîntul „bere”, prezent, e drept, în poemele moralizatoare ale lui Pann, nu se referă niciodată la licoarea văratică, ci numai și numai la actul de a bea: „iar cea multă îmbuibare / în bere și în mîncare” etc., etc.

Fiindcă, nu-i așa, Pann era omul mahmahoanelor bucureștene, pregătite cu vin mănăstiresc și borviz trimis de amicii din Brașov.

Cosmin Ciotloş este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Pandora M, 2021.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.