O perspectivă politică asupra crizei energiei în UE

Publicat în Dilema Veche nr. 920 din 25 noiembrie – 1 decembrie 2021
O perspectivă politică asupra crizei energiei în UE jpeg

Costurile energiei au explodat toamna aceasta în Europa: prețul gazelor la bursa olandeză era în octombrie cu 450% mai mare decît în ianuarie, ceea ce a antrenat creșteri la costurile electricității. Unii analiști încearcă să explice această evoluție dintr-o perspectivă economică, în care restartarea economiei mondiale ar fi avut o progresie geometrică după un an de pandemie, lockdown-uri și încetinire a activităților economice, și ar fi dus la o cerere de energie disproporționat de mare față de ofertă. Această perspectivă este reducționistă, deoarece niciodată economia nu poate fi separată de politic; mai mult decît atît, economia se bazează în mod fundamental pe încredere (de exemplu, încrederea că o bucată de hîrtie plastifiată pe care scrie 100 $ are într-adevăr o valoare) și pe percepție (de exemplu, convingerea că peste șase luni prețul petrolului va fi mai mare și este mai bine să îți faci rezerve de pe acum). Or, toate aceste elemente inefabile ale economicului sînt construite politic. De aceea, propunem în cele ce urmează o perspectivă dinspre politic asupra crizei energiei aflate în desfășurare.

Sînt cîteva elemente ce trebuie luate în considerare atunci cînd încercăm să înțelegem criza. În primul rînd, avem o politică energetică comună a UE, menționată în Tratatul de la Lisabona, și un pachet legislativ de uniune energetică demarat în 2015 de Comisia Juncker. Principalele obiective vizează integrarea pieței de energie – altfel spus, comunitarizarea acesteia, astfel încît prețurile să fie armonizate, iar statele membre să nu se afle în concurență unele cu altele pentru achiziționarea de energie, ci, dimpotrivă, să colaboreze pentru împărțirea resurselor. Acest sistem funcționează bine atunci cînd există o ofertă suficientă de energie; atunci cînd cererea este mai mare decît oferta, există pericolul ca statele membre să nu mai aibă disponibilitatea de a-și exporta resursele (e cazul Franței, de exemplu, care produce energie nucleară și astfel depinde mai puțin de combustibilii fosili). Politica energetică a UE își propune să consolideze „securitatea, solidaritatea și încrederea” statelor membre în domeniul energetic, adică să garanteze siguranța aprovizionării și securitatea infrastructurii strategice și, deși acest lucru nu este explicit în documentele europene, să scadă dependența de Rusia.

Acesta este cel de-al doilea element politic foarte relevant în actuala criză. Rusia s-a folosit întotdeauna de energie ca de o armă geostrategică. În 2009, tensiunile dintre Rusia și Ucraina au dus la oprirea livrărilor către UE prin conducta care traversa Ucraina. În aceste condiții, pentru a opri dependența de tranzitul prin state susceptibile de a fi la un moment dat în tensiuni cu Rusia, s-a creionat proiectul conductei North Stream 2, care traversează Marea Baltică direct către Germania, evitînd tranzitul prin alte țări. Putem afirma că există o relație privilegiată între Rusia și Germania în domeniul energiei. Fostul cancelar german Gerhard Schroeder este, din 2017, președintele companiei naționale de gaz Rosneft. Directiva Gazelor Naturale adoptată de UE în perioada președinției României la Consiliul UE, care avea drept scop, pe de o parte, disocierea producției față de transport și livrare pentru evitarea monopolului, iar pe de altă parte, aplicarea regulilor europene pentru întregul parcurs al conductelor care provin din sau care urmau să tranziteze și state terțe a fost modificată la presiunile Germaniei pentru a avea o formă care să permită continuarea construcției North Stream 2. Această conductă nu este încă funcțională; construcția a fost definitivată în septembrie, după numeroase amînări, și este în continuare foarte controversată. Deși conexiunea directă cu Germania este prezentată ca un avantaj, conducta consolidează poziția Gazprom pe piața europeană și crește dependența UE față de gazul rusesc. Această dependență este deja foarte vizibilă, în condițiile în care unul din factorii importanți pentru explozia prețurilor din această toamnă a fost tocmai reducerea livrărilor de gaz dinspre Rusia. Mai mult, legătura directă cu Germania este un motiv de frustrare pentru statele din Europa Centrală și de Est precum Polonia sau Ucraina, care o percep ca pe o lipsă de solidaritate. Astfel, problema energiei se suprapune peste clivajul între „vechea” și „noua” Europă în chestiunile de politică externă și de relație cu Rusia.

Nu în ultimul rînd, un alt factor de fragilizare a Uniunii pe palierul energetic este legat de politica de trecere la energia verde. În ultimii ani, UE a închis numeroase mine de cărbune și a reușit, în 2020, să înlocuiască combustibilii fosili cu cei din surse regenerabile ca principală componentă a consumului (38% vs. 37%). Chestiunea însă este foarte sensibilă și greu de gestionat: pe de o parte, tranziția verde este absolut necesară pentru evitarea catastrofei climatice. Pe de altă parte, sursele de energie regenerabilă sînt, la rîndul lor, fie periculoase (energia nucleară), fie foarte volatile (energia eoliană și solară). UE se vede astfel captivă între nevoia de a limita consumul de combustibili fosili și cea de a asigura un preț acceptabil al energiei pentru cetățeni. Ea trebuie, în același timp, să reușească să mențină încrederea cetățenilor în capacitatea sa de a rezolva astfel de crize.

În lipsa acestei încrederi, statele membre se vor orienta din ce în ce mai mult spre soluții naționale, ceea ce ar contribui la fragmentarea unei Uniuni în care dinamicile centrifuge sînt din ce în ce mai vizibile.

Ruxandra Ivan este conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: