├Änapoierea ╚Öi rezisten╚Ťa la progres

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 918 din 11 ÔÇô 17 noiembrie 2021
├Änapoierea ╚Öi rezisten╚Ťa la progres jpeg

ÔÇ×Banii transform─â orice om ├«n filosof, chiar ├«mpotriva propriei sale voin╚Ťe.ÔÇŁ

 Pascal Bruckner

├Än celebra lucrare Culture Matters: How Values Shape Human Progress ap─ârut─â ├«n 1997, teza sus╚Ťinut─â ╚Öi promovat─â de autorii Lawrence Harrison ╚Öi Samuel Huntington este foarte clar─â ╚Öi categoric─â: cultura este important─â pentru economie deoarece exist─â culturi development / progress-prone ╚Öi culturi development / progress-resistant. Aceast─â parte a lucr─ârii, referitoare la ÔÇ×tipologia cultural─â a dezvolt─ârii economiceÔÇŁ, este dezvoltat─â ╚Öi explicitat─â de sociologul argentinian Mariano Grondona.

Teza conform c─âreia cultura explic─â dezvoltarea economic─â a fost promovat─â de Harrison ├«nc─â din 1985, sus╚Ťin├«nd ideea c─â ÔÇ×subdezvoltarea este o stare de spiritÔÇŁ. Fire╚Öte c─â aceast─â idee a mai fost vehiculat─â ├«n decursul timpului ÔÇô de pild─â, ├«n literatur─â, ea se reg─âse╚Öte la Jane Austen, care vorbea despre ÔÇ×s─âr─âcieÔÇŁ ca despre o boal─â care distruge spiritul.

Pentru Huntington, teza culturii ce explic─â dezvoltarea economic─â este un prilej de a face o critic─â pragmatic─â ╚Öi cinic─â pentru investi╚Ťiile imense occidentale ├«n ╚Ť─ârile ÔÇ×slab dezvoltate economicÔÇŁ care s-au dovedit, finalmente, doar o ap─â de ploaie, f─âr─â efecte. ├Än consecin╚Ť─â, toate aceste investi╚Ťii ar trebui suspendate.

├Än opozi╚Ťie cu ÔÇ×evolu╚ŤionismulÔÇŁ ca ideologie optimist─â, teza elitist-pesimist─â, pragmatic─â ╚Öi cinic─â sus╚Ťinut─â de Harrison ╚Öi Huntington sus╚Ťine nici mai mult, nici mai pu╚Ťin dec├«t c─â anumite ╚Ť─âri s├«nt incapabile de progres ╚Öi dezvoltare deoarece le lipse╚Öte cultura, ÔÇ×mentalitateaÔÇŁ potrivit─â pentru progres.

De╚Öi aceast─â tez─â poate fi privit─â ├«ntr-un mod critic, fiind etichetat─â ca pesimist─â, pragmatic─â ╚Öi cinic─â, ╚Öi teza diametral opus─â, ÔÇ×evolu╚Ťionist─âÔÇŁ, optimist-idealist─â poate fi privit─â prin acela╚Öi ochi critic, adesea f─âr─â prea mari realiz─âri ├«n sfera producerii de rezultate pragmatice. ├Än ambele scenarii, necunoscuta este mereu aceea╚Öi: cultura, mentalitatea ├«mp─ârt─â╚Öit─â de marea majoritate a membrilor societ─â╚Ťii. Analiz├«nd diverse modele de modernizare a statelor non-occidentale, Huntington dezv─âluie ╚Öi explica╚Ťia: exist─â cel pu╚Ťin trei etape majore ale procesului de modernizare. O prim─â etap─â ├«n care societatea non-occidental─â absoarbe elementele culturii occidentale, etap─â ├«n care progresul moderniz─ârii ├«ncetine╚Öte (sub puternica influen╚Ť─â a valorilor culturii autohtone), o a doua etap─â, ├«n care viteza moderniz─ârii cre╚Öte, iar cultura autohton─â trece printr-o faz─â de rena╚Ötere, ╚Öi o a treia etap─â, ├«n care progresul moderniz─ârii devine vizibil, cultura autohton─â ├«ndep─ârt├«ndu-se de valorile ei tradi╚Ťionale ├«n favoarea celor moderne, occidentale.

Ideea central─â ├«n toate aceste teze r─âm├«ne aceea╚Öi: cultura conteaz─â, mentalitatea noastr─â, modul ├«n care g├«ndim ne ├«mbun─ât─â╚Ťe╚Öte sau ne limiteaz─â ├«n ceea ce s├«ntem, ne predispune la progres sau ne face rezisten╚Ťi fa╚Ť─â de acesta.

Prin urmare, s─â reflect─âm ni╚Ťel la cultura ╚Öi la mentalitatea rom├óneasc─â, ├«mp─ârt─â╚Öit─â de cei mai mul╚Ťi dintre cona╚Ťionalii no╚Ötri, nu pare a fi un lucru de prisos. Oare Rom├ónia, din perspectiva culturii ╚Öi a mentalit─â╚Ťii colective, este o ╚Ťar─â rezistent─â la progres?

Un posibil r─âspuns la aceast─â ├«ntrebare ├«l putem g─âsi ├«n studiul prezentat ├«n lucrarea Micul zeu ╚Öi viitorul muncii ├«n panteonul fericirii, realizat de Result Development ├«mpreun─â cu Vintil─â Mih─âilescu ├«n perioada 2018-2019. Cercetarea exploreaz─â gradul de modernizare a mentalit─â╚Ťii colective rom├óne╚Öti ╚Öi impactul valorilor premoderne (heteronomie, ra╚Ťionalitate retrospectiv─â, sacru ╚Öi colectivism) ╚Öi a celor moderne (autonomie, ra╚Ťionalitate prospectiv─â, laic ╚Öi individualism) asupra modului de raportare la munc─â, asupra veniturilor ╚Öi a satisfac╚Ťiei cu via╚Ťa (gradului de fericire tr─âit─â).

Conform acestui studiu, exist─â o diferen┼ú─â uria┼č─â ├«ntre cei care c├«┼čtig─â sub 500 de euro ┼či cei care c├«┼čtig─â peste 1.500 de euro ├«n ceea ce prive┼čte modul cum se raporteaz─â la lume ┼či via┼ú─â. Prima categorie crede c─â nu are cum s─â-┼či schimbe condi┼úia, iar a doua consider─â c─â soarta este la degetul ei mic. Mai mult dec├«t at├«t, aceast─â diferen╚Ť─â enorm─â se p─âstreaz─â ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte satisfac╚Ťia cu via╚Ťa, fericirea tr─âit─â.

Drept urmare, prima categorie a rom├ónilor neferici╚Ťi ╚Öi cu veniturile cele mai mici este preponderent ira╚Ťional─â, crede c─â nu are cum s─â-┼či schimbe condi╚Ťia, av├«nd o autonomie individual─â redus─â ╚Öi locus of control situat ├«n afara lor, iar a doua categorie adopt─â preponderent un stil ra╚Ťional de g├«ndire, consider├«nd c─â soarta este la degetul ei mic, bucur├«ndu-se de o autonomie ridicat─â ╚Öi locus of control situat ├«n interiorul individului. Ascensiunea primei categorii de angaja╚Ťi rom├óni c─âtre ├«mbun─ât─â╚Ťirea st─ârii de bine este blocat─â de propria lor viziune privind via╚Ťa ╚Öi fericirea, de o serie de credin╚Ťe ira╚Ťionale, anacronice, care le autolimiteaz─â responsabilitatea, autonomia individual─â ├«n cre╚Öterea calit─â╚Ťii vie╚Ťii. De pild─â, ascensiunea primei categorii de angaja┼úi c─âtre un salariu mai generos este blocat─â de propria lor viziune privind munca ┼či obiectivele pe care le pot atinge, despre care ace┼čtia consider─â c─â nu se pot schimba ├«n bine.

Concluzia studiul este irefutabil─â: tr─âim ├«ntr-o ÔÇ×modernitate neispr─âvit─âÔÇŁ, dup─â formula lui Vintil─â Mih─âilescu, definit─â printr-un amalgam de vechi ╚Öi nou, de modern ╚Öi anacronic, vizibil nu doar ca diferen╚Ťe majore ├«ntre rom├óni lua╚Ťi ca indivizi, ci, adesea, ca amestec disonant ├«n interiorul multora dintre noi.

Astfel, diferen╚Ťa major─â ├«ntre categoria angaja╚Ťilor rom├óni predispu╚Öi la progresul continuu, cu veniturile cele mai mari ╚Öi cu cel mai ├«nalt nivel de satisfac╚Ťie cu via╚Ťa ╚Öi cei mai neferici╚Ťi ╚Öi cu pu╚Ťine resurse materiale nu const─â doar ├«n ├«mp─ârt─â╚Öirea mai consistent─â a valorilor moderne, ├«n special a autonomiei ╚Öi ra╚Ťionalit─â╚Ťii (nefiind diferen╚Ťe foarte semnificative), ci, mai ales, ├«n descotorosirea de valorile premoderne, ├«nvechite, anacronice, mai ales a ira╚Ťionalit─â╚Ťii, lipsei autonomiei ╚Öi sacrului.

Credin╚Ťele, convingerile larg ├«mp─ârt─â╚Öite ╚Öi care limiteaz─â progresul categoriei angaja╚Ťilor rom├óni neferici╚Ťi ╚Öi cu cele mai mici venituri s├«nt urm─âtoarele:

1) ÔÇ×Omul este a┼ča cum este ├«nc─â de mic ┼či nu poate s─â schimbe mare lucru ├«n aceast─â privin┼ú─âÔÇŁ;

2) ÔÇ×N-are rost s─â-┼úi planifici viitorul pentru c─â n-ai cum s─â ┼čtii ce ├«┼úi rezerv─âÔÇŁ;

3) ÔÇ×Cine risc─â, rareori are norocÔÇŁ;

4) ÔÇ×Exist─â un singur Dumnezeu adev─âratÔÇŁ;

5) ÔÇ×Realiz─ârile individuale dep─â╚Öesc realiz─ârile ce pot fi atinse ├«n echip─âÔÇŁ;

6) ÔÇ×Cel mai important lucru ├«n via╚Ť─â este s─â te ├«ngrije╚Öti de fericirea ta ╚Öi s─â nu te ui╚Ťi la al╚ŤiiÔÇŁ;

7) ÔÇ×Mai bun─â este o slujb─â sigur─â, chiar dac─â mai prost pl─âtit─âÔÇŁ;

8) ÔÇ×La c─âs─âtorie, copiii trebuie s─â ┼úin─â cont ┼či de p─ârerea p─ârin┼úilor sau a rudelor apropiateÔÇŁ;

9) ÔÇ×S─ân─âtatea omului nu depinde de el, oric├«t de mult s-ar ├«ngrijiÔÇŁ;

10) ÔÇ×Omul este crea┼úia lui DumnezeuÔÇŁ;

11) ÔÇ×Ruda cea mai bun─â e banul din m├«n─âÔÇŁ;

12) ÔÇ×Controlul vie╚Ťii noastre se afl─â ├«n afara noastr─â, ╚Ťine de societate ╚Öi de factorii externiÔÇŁ.

Mentalul colectiv al acestei categorii de angaja╚Ťi rom├óni define╚Öte o realitate concret─â, care delimiteaz─â foarte clar ceea ce este normal ╚Öi ceea ce iese din normalitate prin astfel de valori ╚Öi credin╚Ťe-reper. Orice schimbare major─â a acestei realit─â╚Ťi fixe este traumatic─â, iar orice form─â de progres orientat c─âtre viitor este abordat─â prin prisma raport─ârii la trecut ╚Öi a neg─ârii schimb─ârii. Mai mult dec├«t at├«t, lipsa reperelor care define╚Öte g├«ndirea omului modern, capabil s─â se ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â pe sine, ├«n special a autonomiei ╚Öi a ra╚Ťionalit─â╚Ťii, face ca orice iese din normalul fix, puternic ancorat ├«n trecut, s─â fie negat ╚Öi explicat prin diverse teorii deterministe, teorii ale conspira╚Ťiilor. Iar prin acest mecanism pervers, categoria de angaja╚Ťi nemul╚Ťumi╚Ťi ╚Öi neferici╚Ťi ├«╚Öi transform─â fricile ├«n revolte, ceea ce ├«i absolv─â de nevoia instinctiv─â de control. ├Än acela╚Öi timp, ├«i transform─â din indivizi autonomi ├«n victime. Postura de victim─â este, paradoxal, una de siguran╚Ť─â, securitate, pentru c─â, nu-i a╚Öa, nu e nimic de f─âcut, nu e nimic de schimbat... Energia lor se ├«ndreapt─â de la a ├«n╚Ťelege o situa╚Ťie de ne├«n╚Ťeles ╚Öi a se adapta ei ├«n a se revolta contra unor for╚Ťe obscure care le impun schimbarea la care se opun.

Hannah Arendt ne spune că răul vine din modul în care gîndim. Iar acest fenomen al răului provenit din mentalitatea noastră, din modul în care gîndim, ne este demonstrat și de studiul citat mai sus, care ne vorbește despre lupta dintre vechi și nou, dintre premodern și modern.

Vestea bun─â este c─â fiecare dintre noi poate schimba asta pentru c─â exist─â o leg─âtur─â direct─â ├«ntre fericirea noastr─â, ├«ntre veniturile pe care le acces─âm ╚Öi valorile pe care le ├«mp─ârt─â╚Öim. Condi╚Ťia sine qua non este s─â ne eliber─âm de factorii perturbatori ╚Öi s─â ne alegem propriile scopuri conform individualit─â╚Ťii noastre.

Omul modern, actual, este cel care-╚Öi asum─â din ce ├«n ce mai mult cunoa╚Öterea ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi care astfel, ├«mbun─ât─â╚Ťindu-se, schimb├«ndu-╚Öi felul de a g├«ndi, de a privi lumea ╚Öi via╚Ťa, pe sine ╚Öi pe ceilal╚Ťi, baz├«ndu-se pe ra╚Ťionalitate, devine capabil s─â-╚Öi f─âureasc─â propriul lui destin, s─â-╚Öi construiasc─â via╚Ťa ╚Öi fericirea conform viziunii sale unice, individuale. Credin╚Ťele ira╚Ťionale precum ÔÇ×soarta nu ╚Ťine de omÔÇŁ, ÔÇ×s─ân─âtatea omului nu depinde de elÔÇŁ, ÔÇ×nu po╚Ťi s─â reu╚Öe╚Öti ├«n via╚Ť─â dac─â nu ai norocÔÇŁ, ÔÇ×n-are rost s─â-╚Ťi planifici viitorul pentru c─â n-ai cum s─â ╚Ötii ce ├«╚Ťi rezerv─âÔÇŁ etc. reprezint─â ni╚Öte pietre de moar─â care, cel mai adesea, nu fac altceva dec├«t s─â ne ancoreze ├«n starea de nefericire, de neputin╚Ť─â, de depresie, de anxietate, de furie, de vinov─â╚Ťie.

Poate c─â nu este deloc ├«nt├«mpl─âtor faptul c─â Rom├ónia este printre cele mai nefericite ╚Ť─âri din lume la capitolul pl─âcere a vie╚Ťii de zi cu zi. ╚śi poate c─â tocmai aceast─â mare nemul╚Ťumire ar putea fi d─ât─âtoare de speran╚Ť─â, s─â ne fac─â s─â ac╚Ťion─âm, s─â schimb─âm.

F─âr─â ├«ndoial─â c─â nu s├«ntem o ╚Ťar─â incapabil─â de progres ╚Öi, de╚Öi ├«mpotrivindu-ne parc─â acestuia, avans─âm continuu cu pa╚Öi mici, fiind ast─âzi ├«ntr-o ipostaz─â foarte favorabil─â descotorosirii de ancorele care ne ╚Ťin ├«ntr-o stare de ├«napoiere. Iar pentru asta, fiecare dintre noi are un cuv├«nt de spus, prin modul lui de a g├«ndi.

Sau, de ce nu, putem a╚Ötepta n─âd─âjduind s─â dea norocul peste noi, s─â c├«╚Ötig─âm un purcoi de bani ╚Öi astfel transformarea s─â vin─â din afara noastr─â, a╚Öa cum ne spune Pascal Bruckner, chiar ├«mpotriva voin╚Ťei noastre...

Dorin Bodea este doctor ├«n economie. Cea mai recent─â carte publicat─â este Micul zeu ╚Öi viitorul muncii ├«n panteonul fericirii (Editura Result, 2019).

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.