Vine factura!

Publicat în Dilema Veche nr. 920 din 25 noiembrie – 1 decembrie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

La ora la care citiți aceste rînduri, mulți dintre dumneavoastră așteaptă – cu nerăbdare, poate chiar cu îngrijorare – facturile la electricitate. Multe companii le-au trimis cu întîrziere sau nici măcar nu le-au emis pentru că nu știu cum să calculeze prețul. După ce în ultima vreme costurile au crescut simțitor, Guvernul a promis o serie de măsuri, printre care plafonare și/sau compensare, plus alte reduceri, însă nu a emis normele de aplicare, așa că furnizorii nu știu cum să factureze. Asta e doar partea vizibilă a unei crize care se insinuează deja de la începutul toamnei. Originea crizei e cunoscută: pe fondul reluării proceselor economice după o lungă perioadă de stagnare cauzată de măsurile antipandemice s-a ajuns la un deficit – consumul e mai mare decît oferta disponibilă. De unde și explozia prețurilor.     

Criza gazelor și cea a electricității prezintă diferențe semnificative. Dar există și numeroase similitudini care permit o abordare comună. Prima similitudine e legată chiar de originea deficitului. A doua ține de efectele ei pentru industrie și pentru consumatorii casnici. Fără intervenția statului prețurile riscă să devină insuportabile. Sînt state care vor să intervină direct pe piață, prin subvenții, pentru a mai ușura ceva din povara facturii pe care o vor avea de plătit cetățenii. Altele se împotrivesc cu fermitate ajutoarelor. Abordarea comună e un compromis: e un mix de măsuri precum sprijinul direct pentru gospodăriile vulnerabile, ajutor de stat pentru companiile aflate în dificultate și reduceri de taxe. S-a convenit ca măsurile să fie „țintite”, „adaptate” și „temporare”. Comisia preconizează că această criză va dura pînă în aprilie anul viitor; însă unii analiști nu văd un sfîrșit al crizei pînă cînd nu vor crește substanțial capacitățile de producție și interconectarea la nivel european. Pentru a preveni o nouă criză ar fi deci nevoie de un angajament european mai puternic. Nu doar în favoarea unei piețe energetice unice, ci și pentru a susține investiții masive în infrastructura de transport (pentru gaze) și în interconectare (a rețelelor electrice).

Nu în ultimul rînd, țările europene vor trebui să găsească soluții pentru a-și acoperi nevoile energetice tot mai mari fără să compromită obiectivele de mediu; adică să producă mai multă energie din surse regenerabile. Și asta pare, cel puțin deocamdată, un țel aproape de neatins.

În România sîntem încă departe de aceste preocupări ale statelor avansate. Sîntem oarecum feriți de o penurie gravă de energie pentru că ne putem asigura o parte substanțială a gazelor și în bună măsură și energia electrică din resurse proprii. În schimb, ne costă enorm pentru că decenii la rînd am plătit din bani publici pagubele produse de niște sisteme de încălzire învechite și stricate. Metaforic, e ca și cum am fi aruncat în focul de sub cazanul crăpat nu doar lopeți de cărbune, ci și teancuri de bancnote, pentru a întreține focul. Faliment curat!

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.