O voință constantă și perpetuă

Publicat în Dilema Veche nr. 917 din 4 – 10 noiembrie 2021
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Parteneriatul dintre Conferinţele Dilema veche și Universitatea „Babeș-Bolyai“ începe să fie o tradiție, ceea ce nu poate decît să ne bucure pe noi, cei mîndri că sîntem vechi. În toate cele ale vieții, dar mai ales în cultură, nimic nu e mai frumos și mai deplin decît să întemeiezi tradiții. De data aceasta, tema conferințelor noastre a fost „Despre dreptate și despre cum se împarte. Teorii, păreri, nevroze”.

Cu cîteva ore înainte să înceapă prima conferință din seria programată, am fost intervievat de Radio România Cultural în legătură cu evenimentul nostru şi moderatoarea mi-a spus: „Aţi ales o temă care este la îndemîna tuturor”. Avea dreptate (sic!) pentru că toată lumea ştie sau crede că ştie ce e drept şi ce nu e drept. Şi mi-am dat seama că, într-adevăr, tema asta a dreptăţii este pe drept cuvînt universală: nu cred că e om pe lume care să nu fie capabil să emită acest gen de judecată, adică să spună ce e drept și ce nu e drept, după cum nu cred că e om pe lume care să nu emită acest gen de judecată tot timpul. De fapt, ne conducem viețile, de la marile opțiuni la cele mai mărunte mofturi, după cum judecăm că e drept sau nedrept ce ni se întîmplă. Dar fiind universală, nu înseamnă că tema dreptății e și simplă. Cu această ocazie am ajuns și la o definiție a problemei complicate – e complicată acea problemă care este la îndemîna tuturor, în care toți se exprimă cu relativ egală îndreptățire.

Foarte repede după ce încep Facultatea de Drept, tinerii studenți aud de un personaj pe nume Domitius Ulpian, un jurisconsult roman din Tir, care trăit la final de secol II și început de secol III.  El a spus că „justiţia este voinţa constantă şi perpetuă de a da fiecăruia ceea ce i se cuvine”. În general, rămîne din această afirmație ideea unei anumite proporţionalităţi, ceva de bun-simț, de genul „după faptă și răsplată”. Dar mai importantă decît simetria aceasta în vorba lui Ulpian este evocarea „voinţei perpetue şi constante”. Dreptatea nu-i un capriciu, ci e ceva ce ne preocupă pe toți, angajînd în noi o voință perpetuă și constantă. Și mă întreb dacă nu cumva temeiul real al coeziunii sociale nu este tocmai faptul că sîntem toți animați de această voință perpetuă şi constantă.

Vreme de trei zile, în sala Universității clujene, am întors chestiunea dreptății pe multe (nu pe toate!) fețe. Firește, au avut un cuvînt greu juriștii – profesori renumiți, precum Valeriu Stoica, Iulia Motoc, Radu Catană și Dan Andrei Popescu, dar și  practicienii redutabili Justin Anghel și Mihai George Popa. Însă nu ne-am mulțumit cu atît și am invitat să aducă perspectivele propriilor lor discipline asupra dreptății redutabili profesioniști precum Daniel David (psihologie), Alin Tat (teologie), Ruxandra Ivan (științe politice), Adrian Papahagi (filologie). În acest Dosar prezentăm fragmente din conferințele lor. Precizez că ceea ce veți citi este versiunea editată a respectivelor fragmente din conferințe, avînd în vedere că trecerea de la oralitate la textul scris face ca anumite adaptări să fie necesare.

Și această ediție a Conferinţelor Dilema veche a fost organizată de revista noastră și de Grupul pentru Management şi Mediere Culturală. Finanţatorii principali au fost Primăria Cluj și Consiliul Local Cluj. Le sîntem recunoscători, după cum mulțumim și sponsorilor noştri: ACT Botezatu Trade Partner, EON România, Grup West – Dealer Opel şi Autonom.

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.