Hacker-ul creierului uman

Anda ZAHIU
Publicat în Dilema Veche nr. 922 din 9 – 15 decembrie 2021
Hacker ul creierului uman jpeg

În 1968, Ivan Sutherland și Bob Sproull, doctorandul acestuia, construiau prima cască de Realitate Virtuală în laboratoarele Universității Harvard. Sutherland dorea să creeze ,,o fereastră către o lume virtuală”. A mărturisit, ani mai tîrziu, că nu s-a gîndit niciodată să numească această tehnologie realitate virtuală. Cînd Jaron Lanier, „părintele” VR-ului, a inventat această denumire un deceniu mai tîrziu, Sutherland a considerat-o nepotrivită. Prima cască de VR era atît de grea încît a trebuit fixată în tavanul laboratorului, de unde atîrna precum sabia lui Damocles asupra utilizatorilor. Limitați de echipament și de software, utilizatorii nu puteau face mai mult decît să privească spre lumea virtuală ca printr-o fereastră, fără a avea vreodată senzația că sînt cu adevărat într-o realitate simulată.

În 1968, Sutherland și-a propus să forțeze limitele stadiului actual al dezvoltării tehnologiei. În anii ’80, Lanier a încercat să forțeze frontiera realității. A dat naștere, atunci, celei mai umaniste dintre tehnologii, care permite interacțiunea cu datele lumilor virtuale în timp real. VR-ul ne permite să locuim avataruri radical diferite de propriile persoane, să explorăm lumi și obiecte virtuale, să accesăm experiențe inedite. Acolo unde realitatea concretă ne limitează, Realitatea Virtuală ne poate elibera.

Experiențele virtuale nu trebuie să fie cu necesitate realiste pentru a fi imersive și a genera senzația de prezență în utilizatori (senzația de a fi acolo). Realitatea Virtuală nu este o simplă copie platoniciană a realității concrete. Spre deosebire de cunoscutul holodeck din Star Trek, VR-ul nu ne testează capacitatea de a face diferența dintre ceea ce este real și ceea ce este simulat. În VR, avem conștiința faptului că prezența noastră corporală nu poate aparține de altceva în afară de lumea fizică. Cu toate acestea, creierul utilizatorilor este păcălit să răspundă la stimuli virtuali într-un mod similar cu cel în care ar face-o într-o situație analoagă în lumea reală. O serie de experimente conduse în VR ne arată că utilizatorii au răspunsuri fiziologice puternice (puls accelerat, transpirație, senzație de greață ș.a.m.d.) atunci cînd sînt expuși la stimuli fobici și factori stresori. În mod irațional, creierul uman percepe anumite situații virtuale ca fiind periculoase, fapt care declanșează instinctul de ,,a lupta sau a fugi”. Interacțiunea noastră cu lumile virtuale și obiectele care le populează scapă de sub imperiul consecințelor fizice. Cu toate acestea, iluzia realității este atît de puternică încît senzația de teamă este resimțită organic.

Tehnologia VR ne ajută să explorăm dinamica dintre cogniție și corp și să testăm limitele simțului de proprietate asupra corpului nostru. Unul dintre cele mai cunoscute fenomene studiate de către neuroștiință se numește iluzia mîinii de cauciuc. Într-un cadru experimental, cercetătorii lovesc ușor mîna subiecților, în vreme ce aceștia percep loviturile administrate unei mîini de cauciuc. Aplicarea sincronă a lovitorilor păcălește creierul subiecților în așa fel încît aceștia își pierd o parte a abilității de a-și controla mîna reală. În schimb, simțul de proprietate corporală se extinde asupra artefactului care este perceput ca făcînd parte din corp. Un fenomen similar, de extindere a simțului de proprietate corporală, este observat și în relația utilizator-avatar în Realitatea Virtuală.

În Realitatea Virtuală, posibilitățile ne acaparează (aproape) toate simțurile, fapt care ne permite să experimentăm cel mai înalt grad de imersiune. Ceea ce face aceste experiențe posibile este, însă, failibilitatea creierului uman, care permite Realității Virtuale să acționeze ca un hacker care suprascrie realitatea fizică.

Anda Zahiu este membră a Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și doctorandă a Facultății de Filosofie, Universitatea din București.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

robot regenerabil Truss Link foto captura video X
Oamenii de știință dezvoltă un robot care poate crește și se poate autoregenera „mâncând” alți roboți
Un robot revoluționar, dezvoltat de cercetători de la Universitatea Columbia din SUA, ar putea deveni în viitor o unealtă esențială în domenii precum cercetarea marină, misiunile de salvare sau chiar explorarea vieții extraterestre. Acesta își crește propriul corp și se repară „consumând” piese de l
pepene rosu, foto shutterstock jpg
Cantitatea de pepene roșu pe care o poți mânca în fiecare zi fără să îți compromiți silueta. Mihaela Bilic atrage atenția: „Nu uitați!”
Îți spunem cât pepene roșu poți să mănânci pe zi, fără să îți faci griji că te vei îngrășa!
Relief de pe Columna lui Traian  Conrad Cichorius  Wikipedia jpg
Cât aur și câte bogății au luat romanii din Dacia. Cum au îmbogățit dacii Imperiul Roman
Se spune că romanii au plecat cu o cantitate uriașă de aur și argint din Dacia după ce au cucerit o parte a regatului lui Decebal. Sursele istorice indică faptul că Traian ar fi găsit și o comoară impresionantă a regelui dac. Cert este că după războaiele cu dacii, romanii și-au umplut visteria.
girl 7327473 1280 jpg
Ce aruncăm noi, respiră alții. De ce nu ar trebui să ne schimbăm telefonul des și ce se întâmplă cu device-urile nereciclate
Când îți schimbi telefonul, tableta sau laptopul fără să predai vechiul device într-un centru autorizat, există șanse reale ca acesta să sfârșească ars ilegal într-un cuptor improvizat dintr-un sat din Thailanda. Chiar avem nevoie de un telefon nou în fiecare an?
Angajari in spitale personal medical  Sursa freepik com jpg
Șpaga la angajări în sănătate, mit sau realitate? Ce cred românii din sistem: „S-a format ideea asta că sută la sută se dau bani”
Anchetele de corupție care au vizat angajările în sistemul medical au alimentat suspiciunile românilor cu privire la practicile „cumpărării” posturilor scoase la concurs. Mulți dintre ei sunt, însă, de părere că fenomenul corupției s-a mai diminuat.
primar gheorghe popa mischii 1   foto fb gheorghe popa jpg
Primarul supărat că localnicii nu-și fac buletin de Mischii anunță noi măsuri: „Nu mai dau bani de navetă la profesori”
Un primar din Dolj care spune că ar avea în comună în fapt aproximativ 3.000 de locuitori și în documente nici 2.000, și le-a cerut concetățenilor să-și stabilească domiciliul în localitatea în care stau, anunță și alte măsuri. „S-a înțeles greșit că sunt supărat”.
Fenomenul Insula Iubirii la terasele din capitală și alte orașe ale țării Colaj Facebook DMS
Insula păcatelor. De ce ne uităm fascinați la destrămarea altora și ce spune «Insula Iubirii» despre noi înșine
De ce «Insula Iubirii» e unul dintre cele mai urmărite show-uri din România? Descoperă cum combinația de păcate, emoții și voyeurism oglindește adevăruri despre noi înșine și societate.
curatenie  jpg
Trucul ingenios care ne ajută să curățăm orice podea rapid și ușor. Este o metodă ieftină și naturală
Cu toții ne dorim o casă cât mai curată, motiv pentru care suntem dispuși să cheltuim oricât de mult este nevie pentru a putea locui într-un spațiu de-a dreptul sclipitor.
internet cumparaturi online jpeg
Zeci de mii de români riscă să rămână fără loc de muncă din cauza platformelor internaționale de comerț
Firmele din țara noastră trec prin dificultăți majore din cauza presiunii puse pe vânzări de platformele internaționale, potrivit unui studiu care punctează inclusiv pericolul iminent al concedierilor din domeniu.