Radu USZKAI

Uneori situațiile în care ne indignăm nu sînt albe sau negre, ci au nenumărate nuanțe de gri.

Noile tehnologii pot fi deosebit de toxice la adresa categoriilor de persoane mai vulnerabile.

Nu mai avem un oracol ca acela de la Delphi, dar avem Big Data.

Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).

J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.

Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți

Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Tinerii șlefuiți moral de Mortal Kombat nu au devenit adulți mai violenți decît părinții ori bunicii lor.

Să ne imaginăm, ne propunea Nozick în anul 1974, că oameni de știință ai viitorului ar crea o mașină care ar putea produce orice trăire v-ați dori.

Controversa creată în jurul Amandei Gorman s-ar putea să reprezinte însă o piatră de hotar importantă care va trasa noi granițe ale dezbaterii.

Aplicarea măsurilor de austeritate a venit de fiecare dată la pachet cu o distribuție inegală a sacrificiilor.

Două trilioane de dolari: la aproape atît se ridică cel mai mare pachet de stimulare din istoria economiei americane.

Uneori, tehno-pesimiștii au tendința de a îmbrățișa poziții conservatoare cu privire la statutul comunicării noastre digitale.

Pe termen lung, opțiunea olandezului de a merge la muncă pe bicicletă e un sacrificiu inutil dacă bucureșteanul de rînd alege să meargă cu mașina pînă la colțul străzii să își cumpere țigări.

Glumele ofensatoare la adresa minorităților ne blochează empatia și compasiunea la adresa victimelor unor nedreptăți sistemice.

Istoria s-a încăpățînat să-l contrazică însă pe Marx. Lărgirea sferei libertății economice, acumularea de capital și, după cum spunea austriacul Joseph Schumpeter, „distrugerea creatoare“ inerentă procesului economic capitalist au condus, de fapt, la sc

Testul Turing, de la prima sa formulare venită din partea influentului Alan Turing, se dorește a fi testul de turnesol pe baza căruia putem determina dacă o entitate cu care interacționăm este una „gînditoare“.

Dacă oamenii de știință au vedete de tipul Stephen Hawking ori deGrasse Tyson care prezintă în culori vii (atît la propriu, cît și la figurat) istoria cosmosului, filozofii sînt în continuare fițoși cu privire la popularizarea filozofiei și la recunoașterea potențialului pe care filozofia practică a lui Lou Marinoff o poate avea în spațiul public pentru a atrage atenția asupra filozofiei în general.

Activismul făcut posibil de reţelele de socializare nu este însă un panaceu universal pentru problemele civice ale unei societăţi. Participarea la anumite reţele poate avea, pentru unii indivizi, o dimensiune mai degrabă simbolică.

Putem defini cel puţin minimal, în acest punct, pirateria online în România drept acea activitate practicată de indivizi care se angajează, pe web, să intre în relaţii de cooperare şi să facă schimb, între ei, de materiale aflate sub protecţia legii drepturilor de autor 8/1996, precum filme, muzică sau cărţi.

De la Thomas Hobbes încoace, metafora statului ca Leviathan nu şi-a pierdut deloc din popularitate. Ba mai mult, începînd cu criza care a debutat în 2008, ea a devenit din ce în ce mai relevantă: aflat într-o stare avansată de obezitate după ani de huzur şi de bani aruncaţi pe proiecte inutile sau jonglerii fiscale, Leviathanul modern are nevoie de o nouă infuzie de capital.