Genul programului: tragedie

Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
Genul programului: tragedie jpeg

În septembrie 2019, Jonathan Franzen publica un eseu (preluat și de Dilema veche) care avea să fie mai criticat decît ultimul său volum, Purity. Pasionat de păsări și biodiversitate, Franzen a adoptat un stil defetist cu privire la eforturile globale menite să lupte împotriva schimbărilor climatice: Apocalipsa climatică vine oricum, ar fi preferabil să ne concentrăm asupra unor scopuri mai modeste pe care chiar le-am putea atinge, precum atenuarea consecințelor negative ale unui asemenea proces ireversibil. Să presupunem că Franzen are dreptate, iar Apocalipsa este chiar după colț. Cine poate fi considerat responsabil moral pentru un asemenea rezultat pe care nimeni nu l-a dorit?

Despre externalități și vaci

Ecologist la origine, Garrett Hardin și-a făcut un nume mai degrabă în științele sociale. Publicat în 1968, în Science, articolul său „Tragedia bunurilor comune“ avea să articuleze niște intuiții nu întru totul originale, dar care au pus totuși bazele unei direcții de cercetare fertile. Hardin ne propune să ne gîndim că sîntem unul dintre văcarii care obișnuiesc să își scoată animalele la păscut pe o pășune deținută în comun. Teoretic, interesul nostru este ca pășunea să poată fi utilizată pe termen lung, însă nici unul dintre noi nu are stimulentele necesare pentru a nu suprautiliza această resursă deoarece nu avem certitudinea că ceilalți nu vor trimite mai multe vaci să se hrănească. În fond și la urma urmei, ce rău poate face o vacă adițională adusă pe pășunea comună? Chiar dacă nu o facem noi, ceilalți sigur o vor face, iar contribuția marginală a încă unei vaci pare a fi minimă. În acest fel, deși nimeni nu și-o dorește, ajungem într-o situație suboptimală ca urmare a acțiunii noastre colective. Distrugerea pășunii este o externalitate negativă, o consecință negativă neintenționată a unor decizii care nu vizau un asemenea scop și care vin în contradicție cu interesul nostru pe termen lung.

Acest exemplu surprinde esența problemei responsabilității morale în contextele de tip acțiune colectivă și dificultatea majoră pe care multe dintre figurile marcante ale mișcărilor ecologiste o trec cu vederea. Desigur, este în interesul tuturor să cooperăm în vederea unui scop comun precum protejarea planetei. Trebuie să o facem însă cu toții (ori cel puțin o proporție covîrșitoare dintre cei care locuim pe această planetă), altfel efortul nostru individual este inutil. Pe termen lung, opțiunea olandezului de a merge la muncă pe bicicletă e un sacrificiu inutil dacă bucureșteanul de rînd alege să meargă cu mașina pînă la colțul străzii să își cumpere țigări. Apocalipsa despre care vorbește Franzen vine, așadar, pe un fond în care responsabilitatea morală pentru o asemenea tragedie este difuză: nu există o legătură cauzală directă între acțiunile noastre și creșterea temperaturii la nivel global; individual, acțiunile noastre – reciclat, mersul cu trotineta, boicotarea companiilor aeriene etc. – nu pot evita un dezastru, presupunînd că simulările actuale sînt corecte.

Piețe și tehno-optimism

Dacă acestea sînt datele problemei, ce ar fi de făcut? Dintr-un defect profesional, îmi este greu să mă gîndesc la soluții în afara unui cadru conceptual liberal clasic care este, de multe ori, văzut ca fiind incompatibil cu un viitor mai verde. O abordare liberală a schimbărilor climatice este însă perfect compatibilă cu taxe pe emisiile de dioxid de carbon și cu o piață unde companiile sau țările își tranzacționează dreptul de a polua. După cum subliniază și filosoful american libertarian Jason Brennan, avem, cel puțin cîteodată, o obligație morală care ne poate fi impusă legal de a nu lua parte la acțiuni colective care sînt dăunătoare. Poluarea (alături de vaccinare, spre exemplu) este un asemenea caz, unul în care, poate, ar trebui să plătim pentru externalitățile negative pe care le producem ori pe care le transferăm generațiilor viitoare. O asemenea perspectivă nu justifică însă propuneri de tipul Green New Deal, care ar putea afecta negativ libertatea economică ce conduce la prosperitatea care a ajutat multe state occidentale să adopte o strategie mai verde de dezvoltare pe viitor.

De asemenea, orice strategie de acest gen trebuie să țină cont, după cum subliniază recurent Bjørn Lomborg, de costul de oportunitate al investițiilor faraonice în proiecte ecologiste, în contextul unor probleme pe care le-am putea rezolva la nivel global precum cea a sărăciei. Nu în ultimul rînd, poate cu puțină reținere, nu strică să fim tehno-optimiști. Deși imaginea privitoare la energia nucleară ne-a fost distorsionată de mini-serii precum Cernobîl, aceasta este, în momentul de față, cea mai ecologică sursă de energie, însă, paradoxal, cu o reputație chiar sub mult hulitul petrol. Nu în ultimul rînd, proiectele în vederea captării și stocării dioxidului de carbon ori geoingineria se pot dovedi soluții mai viabile, beneficiind de fondurile publice și private necesare, decît retorica bine intenționată. Viitorul nu e cu necesitate negru, ar putea fi cel puțin verzui.

Radu Uszkai este asistent universitar în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii Economice din București și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.

***

România ocupă locul 8 în Europa la numărul deceselor cauzate de poluare, la suta de mii de locuitori, conform unui raport al organizației GAHP. Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării. În marile orașe, cei mai importanți factori de poluare sînt mașinile și construcțiile. În București, senzorii instalați recent de o asociere independentă de organizații arată că poluarea aerului este mai ridicată decît o arată datele oficiale.

Peste 8,3 milioane de oameni mor prematur din cauza poluării, care ucide mai multe persoane decît SIDA, tuberculoza și malaria la un loc și face de 15 ori mai multe victime anual decît războaiele sau alte forme de violență, arată cel mai recent raport al organizației Global Alliance on Health and Pollution (GAHP), înființată în comun de Banca Mondială, Comisia Europeană, ONU și ministere ale Mediului și ale Sănătății din peste 25 de state.

62% din poluarea la nivel global provine din două mari regiuni – Asia de Sud-Est și Pacificul de Vest, ceea ce reflectă situația din China și India, cei mai mari poluatori mondiali. Poluarea de tip modern este cea mai îngrijorătoare, arată raportul.

În Europa, 68% din decesele provocate de poluare sînt din cauza poluării aerului. Cel mai mare număr de decese corelate cu poluarea, la nivel european, este înregistrat, la nivelul anului 2017, în Rusia (118.687), Germania (68.300) și Turcia (57.779).

România ocupă locul 45 în lume la numărul de morți corelate cu poluarea. La nivelul anului 2017, în România au murit 20.755 de oameni din cauza poluării: 15.126 din cauza poluării aerului, 3.483 din cauza plumbului, 2.022 din cauza poluării locului de muncă și doar 123 din cauza poluării apei, conform raportului GAHP.

(Sursa: Europa Liberă)

Foto: Ion Barbu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

internet cumparaturi online jpeg
Zeci de mii de români riscă să rămână fără loc de muncă din cauza platformelor internaționale de comerț
Firmele din țara noastră trec prin dificultăți majore din cauza presiunii puse pe vânzări de platformele internaționale, potrivit unui studiu care punctează inclusiv pericolul iminent al concedierilor din domeniu.
inghetata png
Uleiul de cocos ar putea scumpi înghețata vara aceasta. Producția mondială, sub presiune
În sezonul estival, înghețata este unul dintre produsele dulci cele mai cumpărate, însă ar putea costa mai mult din cauza prețurilor ridicate la uleiul de cocos, un ingredient surprinzător din rețeta desertului, însă foarte utilizat.
Ministrul Economiei, Radu Miruță FOTO Mediafax
Cazul clădirii, care a fost închiriată ilegal timp de 18 ani, a ajuns în instanță. Ministrul Economiei: „Se invocă un incubator de afaceri”
Radu Miruță, ministrul Economiei, a afirmat vineri seara că imobilul închiriat ilegal a fost trecut în evidențele ministerului abia în dimineața în care a apărut cazul în presă.
image png
Tesla vinde burgeri în timp ce afacerile companiei scad. Cât costă un Tesla Burger și o porție de cartofi prăjiți
Tesla a deschis un restaurant fast-food în Hollywood, California, Tesla Diner, cu un aspect care îmbină Cyberpunk cu Space Odyssey 2001 și un cinematograf în aer liber din anii '60, situat în mijlocul a 80 de stații de încărcare rapidă.
horoscop jpeg
Horoscop sâmbătă, 26 iulie. Racii au probleme cu imunitatea, iar Fecioarele se pun pe primul loc
Un nativ este afectat de gânduri pesimiste. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de sâmbătă, 26 iulie.
Ghislaine Maxwell Foto Getty Images jpg
Ghislaine Maxwell, partenera lui Epstein, încearcă să obțină grațierea lui Trump după ce a dezvăluit totul despre „100 de persoane”
Ghislaine Maxwell, fosta parteneră şi asociată a lui lui Jeffrey Epstein, pare că încearcă să obțină grațierea din partea președintelui Donald Trump, după ce „nu s-a abținut” în timpul audierii în Departamentul de Justiție al SUA.
Revoluția Cubaneză și primii ani ai conducerii lui Fidel Castro (1953 1962) jpeg
26 iulie: 72 de ani de când Fidel Castro a declanșat Revoluția Cubaneză
Tot într-o zi de 26 iulie s-au născut George Bernard Shaw, dramaturg și eseist englez, Monica Ghiuță, actriță de teatru și film, Mick Jagger, vocalist, chitarist, compozitor.
Centru F16 86AB (24) JPG
Ce urmări ar putea să aibă amenințările Rusiei asupra României. Expert: „Sunt extrem de pricepuți să facă asta”
Expertul în relații internaționale și securitate Claudiu Degeratu explică, pentru „Adevărul”, ce va urma după amenințările Rusiei la adresa României și care este riscul ca aceste declarații să se transforme în acțiuni de război convențional.
baza stanga 1 jpg
Kylie Jenner se menţine cu vin şi cireşe! Cum arată dieta care o face să aibă un corp de revistă
Kylie Jenner (27 de ani) le-a arătat fanilor ei cum se menţine în vacanţa din Italia!