Pirații 2.0

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Pirații 2 0 jpeg

– proprietate intelectuală și cooperare în mediul online –

Dacă nu eşti un locuitor al Somaliei cu îndeletniciri mai puţin ortodoxe (iar asta nu doar pentru că majoritatea covîrşitoare a statului african este de orientare musulmană), precum tîlhăriile sau sechestrarea de persoane pe mare, atunci să fii pirat în prezent nu mai are nimic de-a face cu întregul cîmp de semnificaţii cu care termenul a fost încărcat de-a lungul timpului. Mai degrabă, a fi pirat în anul 2014 se reduce la a încălca un set de norme legale, din ce în ce mai important într-o societate şi economie în care informaţia joacă un rol crucial: cel al proprietăţii intelectuale, în particular al drepturilor de autor, în mediul online. Astfel, putem defini cel puţin minimal, în acest punct, pirateria online în România drept acea activitate practicată de indivizi care se angajează, pe web, să intre în relaţii de cooperare şi să facă schimb, între ei, de materiale aflate sub protecţia legii drepturilor de autor 8/1996, precum filme, muzică sau cărţi. Spre deosebire de celebrul raid din 2006 din Suedia, împotriva celor de la Pirate Bay, care a avut drept efect şi crearea Partidului Piraţilor, la noi în ţară persoanele arestate pentru încălcarea drepturilor de autor pe Internet pot fi numărate pe degete.

Este pirateria imorală?

Unii eticieni (dar cu precădere avocaţii specializaţi în proprietate intelectuală) îi acuză pe cei care descarcă fişiere utilizînd popularul protocol BitTorrent că ar fi, într-un sens metaforic, piraţi, deoarece prin acţiunile lor, ei „fură“ proprietatea intelectuală a creatorilor. Ghilimelele termenului „a fura“ nu sînt însă deloc întîmplătoare, deoarece a spune despre creaţiile noastre intelectuale că sînt proprietatea noastră e o forţare a conceptului de proprietate privată. Dacă cineva îmi ia acum laptopul pe care scriu aceste rînduri şi nu mi-l înapoiază, mă va lăsa, evident, fără obiectul meu fizic. În schimb, dacă cineva îmi va cumpăra o carte pe care o voi scrie, o va transforma într-un PDF şi o va pune la dispoziţie pe Internet, el nu mă va lăsa nici fără copia mea fizică, nici fără şirul de idei sau formulările care au stat în spatele cărţii.

Norme legale vs norme sociale

Dacă are sens să vorbim despre proprietate privată în cazul bunurilor fizice precum laptopurile sau maşinile, pentru că acestea sînt rare şi există posibilitatea conflictului asupra utilizării lor, bunurile imateriale precum ideile devin rare tocmai datorită legislaţiei în vigoare. Deşi nu putem să conducem amîndoi aceeaşi maşină în acelaşi timp, putem să citim, fiecare, copia noastră dintr-o carte, fără nici o problemă. Diferitele forme de file sharing (partajare de fişiere, pe româneşte) – între care protocolul BitTorrent este, de departe, cel mai popular (avînd sute de milioane de utilizatori) – sînt un răspuns natural al societăţii la această problemă a rarităţii artificiale din domeniul ideilor. Cultura este greu de ţinut în frîu prin mecanisme sociale de tipul drepturilor de autor, deoarece normele implicate în producţia şi consumul ei vizează tocmai transmiterea mai departe a ideilor. Ca un mic exerciţiu de imaginaţie, gîndiţi-vă că românii nu ar mai avea voie, de acum înainte, să spună un banc, fără acordul autorului său. În mod evident, o asemenea normă legală ar intra în contradicţie cu o practică socială uzuală.

Mediul online în care interacţionează însă piraţii este unul fructuos pentru verificarea unor ipoteze din domeniul eticii, prin studierea normelor morale care au apărut şi au evoluat din interacţiunile acestora. Dacă descărcarea de fişiere de tip torrent, dintr-o comunitate privată, se aseamănă izbitor cu accesul într-un club privat (la fel cum trebuie să te conformezi la o vestimentaţie obligatorie, pe trackerele private trebuie să-ţi menţii raţia, adică diferenţa dintre ce ai descărcat şi ce ai pus la dispoziţie celorlalţi, la un anumit nivel), comunităţile deschise de tipul Pirate Bay îl pun însă pe etician într-o situaţie interesantă. Deşi ar putea, pur şi simplu, să-şi descarce un film şi apoi să şteargă torrentul, cei mai mulţi oameni aleg să intre în relaţii de cooperare cu ceilalţi şi să lase fişierul disponibil, adică să fie seederi. La fel ca în multe alte interacţiuni sociale, e posibil ca stimulentul pentru a nu fi un blatist să fie reprezentat de reciprocitate în interacţiuni repetate. Cu alte cuvinte, ne putem gîndi că, dacă utilizatorii ar fi blatişti ca noi, mîine n-am mai putea să ne descărcăm serialul preferat. Doar că preferăm, totuşi, să vedem serialul, iar costurile cooperării sînt, în esenţă, foarte mici: factura la curent nu ne creşte simţitor, abonamentele la Internet de mare viteză devin din ce în ce mai disponibile, iar spaţiul de stocare pe computere – din ce în ce mai mare. Într-un asemenea context, nu avem – dacă ne costă atît de puţin – chiar o datorie morală să cooperăm cu ceilalţi piraţi?

Radu Uszkai este doctorand la Facultatea de Filozofie şi cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea Bucureşti. Publică articole în Academia Caţavencu.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

Nicolae Badalau FOTO Inquam / Octav Ganea
Niculae Bădălău, arestat pentru 30 de zile SURSE
Curtea de Apel București a decis arestarea pentru 30 de zile a lui Niculae Bădălău, actual vicepreședinte al Curții de Conturi și fost ministru PSD al Economiei.
Vehicul militar cu drapelul ucrainean arborat într un oraș rusesc. Foto: Twitter
Locuitorii unui oraș rus s-au trezit cu tancuri cu steag ucrainean pe străzi. Ce se întâmpla, de fapt VIDEO
Când locuitorii din Tver, un oraș situat la 160 de kilometri nord de Moscova, s-au trezit în această dimineață au văzut coloane de vehicule militare cu steagul ucrainean arborat care traversau orașul, relatează The Telegraph.
Aeroportul din Herson FOTO Profimedia
Puterea noii artilerii ucrainene, evidențiată de măcelul de pe aeroportul din Herson
Puterea noii artilerii cu rază lungă de acțiune a Ucrainei este pusă în evidență de măcelul de pe aeroportul din Herson — unde invadatorii ruși au construit un sediu important.

HIstoria.ro

image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.