Portretul filozofiei la bătrîneţe

Publicat în Dilema Veche nr. 703 din 10-16 august 2017
Portretul filozofiei la bătrîneţe jpeg

● Laurențiu Staicu, Trei istorii metafizice pentru insomniaci, Editura Trei, 2017. 

Stephen Hawking, Neil deGrasse Tyson și Bill Nye („tipu’ cu știința“, într-o traducere aproximativă). Ce au cei trei în comun, dincolo de faptul că au făcut din „edutaiment“ ceva cool, care probabil a atras mulți tineri spre științele exacte? Rostogolirea unui mit urban conform căruia filozofia (sau ce înțeleg cei trei că ar fi aceasta) e o colecție de basme inutile pentru secolul al XXI-lea. Viitorul va fi scientist ori nu va fi deloc, par a spune cei trei.

Parțial, cei trei muschetari ai științei televizate au dreptate. O parte (nu îndeajuns de semnificativă însă) a filozofiei se ocupă preponderent de chestiuni pur speculative, ignorînd sîrguincios multe dintre implicațiile descoperirilor științifice din prezent. Modul în care trebuie să discutăm chestiuni care țin de metafizică, ontologie ori etică, pentru a da numai cîteva exemple, s-a schimbat radical odată cu noile descoperiri din cosmologie, fizică, neuroștiințe ori biologie. Dacă ne uităm atent la feed-ul nostru de Facebook și lăsăm deoparte pozele cu pisicuțe și status-urile angajate politic, observăm că științele naturii par a avansa implacabil. Sîntem din ce în ce mai aproape să găsim un leac la cancer, să printăm organe atît de necesare pentru transplanturi ori să descifrăm secretele ascunse ale creierului uman. Pornind de la acest trend, Hawking, deGrasse Tyson și Bill Nye vor să se descotorosească de filozofie pe motiv că, indiferent de faptul că aceasta ar fi avut un rol în trecut, viitorul aparține oamenilor îmbrăcați în halate care construiesc metodologii complicate pentru experimente ori emit ipoteze care mai de care mai extravagante privitoare la originea universului.

Cartea lui Laurențiu Staicu îmi pare a fi un răspuns in extenso la această provocare „scientistă“ la adresa filozofiei, care pare tratată ca un soi de bunică bătrînă senilă (de înțeles, are totuși vreo 2500 de ani, nu-i așa?) pe care strănepoții ei din prezent, fizicieni, psihologi sau cosmologi, o tratează fără respect. În fapt, Trei istorii metafizice pentru insomniaci este o dublă pledoarie. Pe de-o parte, reușește să taie din elanul criticilor acerbi ai filozofiei: diferența majoră între filozofie și știință (înțelese ca discipline generice, nu intrăm în particularități) e una de branding. Dacă oamenii de știință au vedete de tipul Stephen Hawking ori deGrasse Tyson care prezintă în culori vii (atît la propriu, cît și la figurat) istoria cosmosului, filozofii sînt în continuare fițoși cu privire la popularizarea filozofiei și la recunoașterea potențialului pe care filozofia practică a lui Lou Marinoff o poate avea în spațiul public pentru a atrage atenția asupra filozofiei în general.

Pe de altă parte, Laurențiu Staicu indică, punctual, de ce e insuficient să ne bazăm pe răspunsurile pe care ni le oferă în prezent știința cel puțin cu privire la trei întrebări: „De ce există lumea?“, „În ce constă identitatea personală?“ ori „Ce este cu adevărat real?“. Întrebările sînt la fel de relevante acum precum erau și pe vremea grecilor antici, știința ne poate oferi cîrlige pentru a progresa în a găsi un răspuns la acestea, dar nu e capabilă (va fi oare vreodată?) să ne dea verdictul final și de nerevizuit al acestora. Să luăm cazul primului capitol, construit în jurul întrebării „De ce există lumea?“. E la modă în prezent ca, în toiul unei dialog stîrnit de această întrebare, una dintre participantele implicate în discuție să vorbească despre odiseea Cosmos a lui Neil deGrasse Tyson. Emisiunea este, desigur, exemplară prin capacitatea ei de a prezenta, într-un format prietenos, originea universului. Problema este însă că, astfel, noi vom avea un răspuns doar la întrebarea „Cum a apărut lumea?“, nu la întrebarea căreia ne străduim să-i găsim un răspuns de 2500 de ani.

Valoarea acestei cărți derivă, în opinia mea, tocmai din capacitatea autorului de a oferi o reconstrucție într-un limbaj prietenos și accesibil a ideilor filozofice stipulate cu privire la identitatea personală, natura realității ori cu privire la motivul din cauza căruia există ceva mai degrabă decît nimic. Contribuțiile originale ale autorului vin sub forma discuției critice a acestor idei și a unui epilog al fiecăruia dintre cele trei capitole în care creionează posibile răspunsuri la aceste dileme filozofice, ținînd cont și de ultimele descoperiri științifice. Într-un fel, la limită, sarcina filozofilor atunci cînd discută aceste dileme poate fi aceea de a le arăta oamenilor de știință că, atunci cînd caută răspunsuri la aceste întrebări fără a se baza pe metode științifice, ci pe pure speculații, ei fac filozofie. Asemeni burghezului gentilom al lui Molière, aceștia află că și ei fac filozofie, nu neapărat însă una de bună calitate.

Filozofii merită însă, la rîndul lor, să fie muștruluiți. Rămînerea lor în turnul de fildeș al Absolutului și abandonarea temelor de filozofie practică este, pentru Laurențiu Staicu, o strategie deloc profitabilă. Pe de-o parte, numeroase cercetări realizate pe piața muncii din SUA indică valoarea practică pe care filozofia o poate avea în găsirea unui job bine plătit (deci pe partea de branding am putea fi, astfel, asigurați). Pe de altă parte, din ce în ce mai puțini filozofi se implică în teme de filozofie practică: „pare a fi rîndul filozofiei să facă acest pas important și să se întoarcă, într-un fel, la rădăcinile sale, adică să răspundă nevoii noastre de a ne înțelege mai bine pe noi înșine și lumea“. 

Radu Uszkai este doctor în filozofie și profesor asociat în cadrul Departamentului de Filozofie și Științe Socioumane (ASE București).

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.