Despre toxicitate și bunăstare digitală în era noilor tehnologii

Publicat în Dilema Veche nr. 993 din 20 aprilie – 26 aprilie 2023
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Într-un articol publicat recent, Mariek Vanden Abeele, o importantă cercetătoare a temei bunăstării digitale, realizează o radiografie a principalelor probleme asociate cu hiperconectivitatea epocii digitale în care trăim. Tabloul creionat de aceasta conține multe elemente pe care le avem deseori în minte atunci cînd ne gîndim la aspectele toxice ale noilor tehnologii ale informației și comunicării, adică la acest amalgam complex ce include atît varii tipuri de dispozitive (telefoane sau ceasuri inteligente, tablete etc.), dar și ecosisteme digitale precum marile rețele de socializare sau platformele de streaming.

Dacă acceptăm perspectiva lui Abeele, primul pas necesar pentru a atinge bunăstarea digitală constă în încercarea noastră de a găsi justa măsură dintre conectivitatea digitală și viața offline. În acest context, noile tehnologii ale informației și comunicării sînt problematice din cauza faptului că arhitectura lor tehnică, algoritmică și economică ne-ar predispune către o (hiper)utilizare toxică a acestora: cu o medie de 2.600 de atingeri, nu-i de mirare că timpul petrecut de noi pe telefoanele inteligente se apropie de trei ore zilnic. O creștere a acestei medii la cinci ore pe zi, întîlnită la utilizatorii și utilizatoarele cele mai fervente, ne ajută să înțelegem de ce combinația dintre dispozitivele inteligente și rețelele sociale este strîns corelată cu o serie întreagă de probleme: mai puțin timp petrecut în activități de socializare clasice, oboseală, anxietate sau un somn mai prost și toate problemele de sănătate ce derivă de aici. Nu în ultimul rînd, din cauza noilor tehnologii procrastinăm mai mult, iar această predispoziție accentuată către tărăgănare ne face să avem un randament mai scăzut atunci cînd muncim, fie că este vorba despre munca fizică sau intelectuală. 

Numitorul comun al acestor elemente schițate anterior constă în puterea pe care aceste noi tehnologii o au în relație cu atenția noastră: ne-o captează și capturează, redirecționează spre alte țeluri și, ca urmare a acestui proces, ne așază pe un făgaș pe care ne renegociem relația cu ceea ce considerăm dezirabil în viață. Ajungem să credem anumite lucruri despre politică sau sănătate ca urmare a conținutului media la care sîntem expuși pe Facebook, să ne modificăm percepția privitoare la standardele frumuseții din cauza persoanelor pe care le urmărim pe Instagram, ori să ne întrebăm constant dacă sîntem fericiți atunci cînd vedem viețile impresionante ale influencer-ilor de pe TikTok. Peste toate acestea se presară și puțin FOMO digital (acronimul englezescului „Fear Of Missing Out”), această frică patologică de a nu pierde nimic din ce se întîmplă în online și care se manifestă chiar și dimineața, atunci cînd, după ce închidem alarma telefonului, deschidem aplicațiile preferate. 

Tabloul creionat mai devreme este, desigur, unul cît se poate de îngrijorător. Însă îngrijorătoare este, cred eu, și tentația pe care o avem de ceva vreme în a crea o nouă panică morală în jurul acestor noi tehnologii și de a supralicita toxicitatea acestora. Cînd telefoanele mobile, rețelele sociale și Internetul ajung să fie țapul ispășitor pentru orice problemă socială pe care o observăm, de la distrugerea democrațiilor liberale occidentale la creșterea obezității, poate că n-ar strica să stăm și să reflectăm, în primul rînd, la măsura în care modul în care am cercetat acest subiect este cel mai potrivit. Simplificînd – din rațiuni de spațiu și context –, aș dori doar să remarc că avem unele motive să fim sceptici cu privire la o parte a studiilor menite să cartografieze aceste probleme, cel puțin dacă luăm în considerare unele aspecte care vizează metodologia cercetărilor, nevoia constantă de reluare a acestor studii, dar și propensiunea noastră către a confunda, uneori, corelația cu cauzalitatea. 

În plus, dincolo de aceste aspecte (să le spunem tehnice) ale cercetării subiectului, o relevanță deosebită o mai au și angajamentele valorice cu care ne lansăm în aceste analize. De pildă, impactul pe care dispozitivele inteligente și rețelele sociale îl au la adresa atenției noastre este de netăgăduit. Impresia pe care mi-o lasă parcurgerea multor studii sau luări de poziție ale criticilor acestor noi tehnologii este însă că oamenii sînt, în esență, niște ființe aproape lipsite de autonomie, complet maleabile în mediile toxice în care sînt imersați și, în consecință, victime perpetue ale lumii exterioare digitale. 

Studierea oricărui fenomen complex cred că ar trebui să se facă, în general, de pe o poziție de smerenie epistemică, cu precauția și nuanțele de rigoare necesare, cu deschiderea către critică și cu înțelegerea contextului istoric al acestuia. De aceea, cred eu, noul proiect de cercetare și editorial al celebrului psiholog american Jonathan Haidt este unul demn de luat în seamă în conexiune cu problema toxicității noilor tehnologii (în special social media) și a impactului acestora la adresa sănătății mentale a adolescenților. Găzduit de platforma Substack, blog-ul lui Haidt („After Babel”) este un exemplu de cum ar trebui să arate știința deschisă și colaborativă. Haidt inventariază dovezile empirice menite să susțină ipoteza sa de lucru privitoare la faptul că social media este principala cauză a epidemiei de depresie și suicid în rîndul tinerilor din ultimul deceniu, cu un impact semnificativ în rîndul adolescentelor, dar acordă de fiecare dată o atenție deosebită tuturor criticilor pe care le primește. Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte observate de Haidt este următorul: o creștere a utilizării rețelelor sociale de la două la cinci ore pe zi conduce la o triplare a ratei depresiei în rîndul adolescentelor (în vreme ce în cazul băieților este vorba despre o dublare a acesteia). 

O asemenea descoperire atrage însă atenția către un fapt cît se poate de comun: noile tehnologii pot fi deosebit de toxice la adresa categoriilor de persoane care, asemenea adolescenților, sînt mai vulnerabile (din rațiuni morale sau epistemice). Pentru ceilalți însă, utilizarea acestor noi tehnologii constituie, de fapt, o lărgire a sferei responsabilității: în loc să ne privim ca pe niște simple marionete, ar fi mai benefic să reflectăm, mai des, la modul în care ne petrecem timpul online și la măsura în care acesta este un timp petrecut într-un mod satisfăcător sau util. Așadar, deși poate părea dificilă de atins, bunăstarea digitală este posibilă dacă vom avea disponibilitatea de a ne cultiva cîteva virtuți tehnomorale atît de necesare astăzi: autocontrolul, empatia, grija, smerenia și flexibilitatea.

Radu Uszkai este asistent universitar în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane, ASE București și membru al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cine este News Daddy, tiktokerul care a anunțat atentatul asupra lui Trump de la „Beach, Please”. Dylan Page: „Nu e o glumă, se întâmplă chiar acum” VIDEO
Dylan Page, un creator de conținut pe Tik Tok, cu peste 11 milioane de urmăritori, a fost primul care a anunțat tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump. TikTok-erul se afla la festivalul „Beach, Please”, când a publicat știrea.
image
Tentativa de asasinat asupra lui Trump. Mișcarea salvatoare pe care a făcut-o fostul președinte chiar înainte ca glonțul să îl lovească FOTO VIDEO
Imaginile și informațiile despre tentativa de asasinare asupra lui Donald Trup, continuă să șocheze. O nouă înregistrare video arată mișcarea salvatoare pe care Donald Trump a făcut-o chiar în momentul în care un glonț a trecut pe lângă capul fostului președinte la mitingul din Butler, Pennsylvania.
image
Cum salvăm, pe caniculă, legumele din grădini și solarii. Fermier: „Se coace și roșia cât nuca, e de speriat”
Temperaturile de cuptor din ultimele zile pun la grea încercare și culturile din grădini și solarii. Legumicultori cu experiență spun ce putem face pentru a salva pe caniculă din munca de câteva luni și a ne bucura de legume din grădina proprie.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.