⬆
Tema săptămînii
Pagina 18
Zarif şi galanton
Printre boieri şi boieroaice, negustori înstăriți, prinți şi beizadele fanariote, stilul elegant şi distincţia se poartă.
So Three Minutes Ago
Un dandy autentic se sustrage realității. O „respinge” cu ajutorul hainelor mai ales, dar și al discursului spiritual și al pronunției.
Dandy, SAPE și costumul lui Mao
Abacost-ul, prin care se interzicea purtarea costumelor și cravatelor în favoarea unor veșminte simple și lejere, era de fapt o jachetă fără guler, care putea fi purtată fără cravată.
Modă și gîndire socială: haina face pe om?
Moda, indiferent de palierele de manifestare, derivă din socializare şi ilustrează gradul de interiorizare a valorilor şi de orientare normativă a comportamentelor indivizilor.
Să fii șic nu e un truc
Eleganța sau distincția oferite de haine reprezintă un procent infim din ceea ce definește o persoană ca fiind șic.
„Timișoara, Timișoara, hei...”
Cu un an înainte de lansare, Capitala e într-un punct mort: baza legislativă pentru finanțarea programului încă nu a fost adoptată, partajarea responsabilităților între instituții e neclară, programul cultural încă nu e stabilit.
„Aș putea să îmi reproșez idealismul” - interviu cu Simona NEUMANN
„Efectele negative ale crizei sanitare s-au resimțit din plin în mediul cultural.“
„Orașul este al oamenilor“ - trei întrebări pentru Dominic FRITZ, primarul Timișoarei
„Cel mai important lucru acum este adaptarea cadrului legislativ pentru implementarea programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.”
Încrederea pierdută în celălalt
Cultura este puterea socială a schimbării, este o forță economică pusă într-un context favorabil și care mobilizează mase de oameni.
Micile speranțe ale unei mari capitale
Timișoara clocotește momentan între scenarii și planuri, proiecții și iluzii.
Cultura e capitală
Autoritatea locală e conștientă de urgență, dar îi lipsește curajul deciziei.
Cine va salva Capitala Culturală Europeană 2023?
S-a crezut că „arhitectul” care a realizat proiectul cîștigător va fi și persoana cea mai bună ca să îl pună în operă.
Deschidere, transparență, încredere... - interviu cu Alexandra RIGLER
„De la bun început, dosarul de candidatură a fost construit pe logica implementării lui în rețea.”
Cîtă întîmplare, cît control?
Norocul unui individ ține și de felul în care îi este „setată” o anumită parte a creierului, responsabilă cu conexiunile.
Nu căutați noroc în Istorie (pentru că veți avea ghinionul de a nu-l găsi)
Norocul sau ghinionul nu determină Istoria; cele două sînt doar simplificări ale unor realități mereu în schimbare.
Norocul politic
Averea și banii rămîn și azi, așa cum erau pe vremea lui G. Vernescu, factori care fac norocul și cariera politică.
„Sănătos este să tolerezi necunoscutul“ - interviu cu psihoterapeutul Valentin Radu ARSENE
Eticheta de norocos sau ghinionist este mai curînd un construct narativ pe care îl folosim în alegoria despre sine și lume.
De parcă aș fi nimerit trei rînduri de cireșe
Bezna din interior îți dresează creierul să reacționeze doar la stimuli agresivi, culoare și sunet care anunță trei rînduri identice la un aparat.
Hai noroc și la mai mare!
În primăvară, ne consideram norocoși că trăim în țara cu cele mai mari procentaje de oameni vaccinați.
Căsuţa noastră (de pariuri), cuibuşor de porcării
Există două modalităţi de raportare la noroc: cea pasivă, în care eşti fără voia ta beneficiarul unui surîs al zeilor, şi cea activă, în care norocul trebuie construit şi fructificat.
„Norocul nu este hazard” - interviu cu Gabriel PETRESCU, manager general al firmei de consultanță EVOS
Cum pot unii să ia decizii proaste și să iasă bine sau cum pot alții să ia decizii bune și să iasă prost?
„Unii jucători ajung să spună că și-au pierdut cu totul vechea viață” - interviu cu Ovidiu IOSIF, director executiv al Asociației „Joc Responsabil“
„Ajutorul dat unui jucător se bazează foarte mult și pe sprijinul social pe care jucătorul îl are în viața de zi cu zi.”
Nu putem trăi fără bunăvoință și dragoste
Din această întîlnire a gesturilor, a faptelor, ne găsim echilibrul și forța de a merge mai departe.
Știința altruismului autentic
Oamenii sînt așadar singurul obstacol în calea propriei lor înțelepciuni și bunătăți.
Un profesor bun este o figură modestă
De la profesori ar trebui să se ceară mai puțin ca să poată da ei mai mult.
Poezia bună
Ca formă a bunătății, ea trebuie să fie suflet intensificat – atît de intens, încît te schimbă pentru totdeauna după ce faci experiența ei.
Cei care scot săgețile
Am rămas cu ideea aceasta că a ști să spui o poveste înseamnă în primul rînd să știi să spui o vorbă bună cuiva.
„Mi-e groază de cum arată lumea în absența ei” - anchetă
Poate fi un fel de sobă, o putem evalua, seamănă cu o plăcintă, alteori e de-o simplitate dezarmantă sau apare atunci cînd o pungă plină se împrăștie pe jos.
„Sîntem făcuţi să trăim împreună, unii pentru ceilalţi” - interviu cu Cristian IFTODE
„Resemnarea fatalistă e poarta deschisă indiferenţei morale.“
Kalokagathia din supermarket
Pînă și prețurilor, dacă sînt mici, nu le mai zice mici: sînt prețuri bune!
Despre happy-end și ștampila pe oaie
Urmăresc ceea ce aș numi satisfacția narativă, sentimentul pe care îl are cititorul, la orice vîrstă, că nu a fost degeaba într-o poveste, că s-a apropiat de lume cu ochi noi, că a călătorit, că ceva a cedat și s-a preschimbat în fibra lui interioară.
Orice mare oraș e un balaur
Mă întreb ce aș face dacă aș avea pe mînă, ca primar, de pildă, un astfel de „balaur”. De unde aș începe să mă lupt cu el? Ce capete aș tăia?
Animale urbane
Golul din centrul orașului este cel care condiționează întreaga urbe, așa după cum găurile negre din centrul galaxiilor le condiționează forma și rotația.
Orașul mare și frumusețea de dincolo de frumusețe
Stare proastă egal urîțenie în imaginarul nostru, chiar și pentru cea mai frumoasă clădire.
Orașele din Grădina Zînelor
În cele trei decenii de după revoluție, orașele din Transilvania au pierdut nu numai sașii, dar din păcate și foarte mulți maghiari și români.
La duvar
Frumos e să nu mă simt copleșită sau sufocată de clădiri ieșite din scară, pe străduțe intime.
Seiful din casa de la colț
Orice copil, oriunde ar locui, găsește cumva o grădină minunată în care să se joace.
Arhitectura și viața orașelor
La ora 2 sau 3 după-amiaza, zona centrală a orașului este aproape goală; e cald și toți își fac siesta.
De ce dai „seen” și nu răspunzi?!
Tăcerea, în online, offline și în restul lumilor posibile, constituie și ea un răspuns.
Viețile netrăite
E cineva dintre noi care nu se gîndește cum ar fi fost existența lui dacă nu ar fi ales acel job, acel om, care să-i fie partener, acea destinație?
Cu nerușinare, despre respect
Nu doar pietrele, ci și societățile pot fi scăpate din mînă. Și-atunci (de)cad.
„România needucată“
Socrate reușește să-l facă pe un tînăr sclav, complet ignorant, să descopere cumva singur soluția unei probleme de geometrie elementară.
România analfabeților funcțional
Oameni buni, trăim într-o societate astfel organizată încît analfabeții funcțional nu doar că prosperă, dar devin chiar „influenceri”.
Greacă, latină, educație sexuală
Nimeni nu mai are timp şi înclinaţie pentru învăţarea „limbilor moarte“, resimţite ca străine de duhul modernităţii şi al progresului.
Cînd ești un ratat cu media 9,50
9,50 a poziționat copilul abia pe penultimul loc în clasă.
Patroni în șlapi Gucci, polistiren inflamabil și „electrozugravi“ - discuție cu Claudia SURDU, inginer constructor
„Eu n-aș recomanda nimănui din România să cumpere ceva gata construit, la cheie.“
„Niciodată prea bătrîni să facem pace cu familiile noastre“ - interviu cu psihiatrul Vlad STROESCU
Din familie învățăm prima dată cum interacționăm cu ceilalți oameni. Și cred că asta ne definește ca persoane, pînă la urmă.
O distopie culturală
O profesoară din Toronto, Nadine Couvreux, le-a dat elevilor să studieze, pentru cursul de limba franceză, poezia lui Jacques Prévert „Pour toi, mon amour”. În seara zilei respective a primit un telefon de la directorul liceului: pe canalul local de televiziune, City News, unul dintre elevii săi o denunța, incognito (fața îi era ascunsă, iar vocea distorsionată), acuzînd rasismul poeziei.
Porcul. Curat murdar?
Înnoroitul porc poate substitui cu onoare animale biblice mai respectabile: peștele și mielul.